întru

Etymology

It is inherited from Latin intrō (“inside, within”), a Latin adverb that became a preposition in the Romance languages.^{[2][3][4][5][1]} Candrea and Densusianu point to its prepositional use in the Latin veterinary treatise Mulomedicina Chironis.^[6] The Latin adverb is formed on intrā (“within”), from an older *interus, from Proto-Indo-European *h₁énteros (“inner”).^[1]

The word survives in all four branches: Aromanian tru, Megleno-Romanian antru and Istro-Romanian ântru.^[2][7][8] The Romance cognates are Italian entro and Italian dentro, Spanish dentro and Portuguese dentro.^[2][9] Romanian compounds include dintru “from within”, with de, and probably pentru “for”, which Ciorănescu explains through Aromanian pi(n)tru or directly from Latin per intrō.^[2]

Earliest recorded meaning

The form is already frequent in the Psaltirea Hurmuzaki of the early 16th century, at Psalm 4:1 among many others, and the later psalters use it hundreds of times.^[10] MDA2 dates it from the Codicele Voronețean (c. 1563–1583), where it also means “among”: „Aduse Pavel și-l puse întru ei” “he brought Paul and set him among them” (Acts 22:30).^[5][11]

Semantic evolution

At first întru was more precise than în: it showed motion or rest inside a place or within a stretch of time, so that the Codicele Voronețean has între în gloată “he goes into the crowd” but vruind să între întru gloată “wanting to go in among the crowd”.^[3] DA notes that this stage still holds in Istro-Romanian.^[3] In time the two prepositions became synonyms and competed: Aromanian kept tru, as French kept en beside dans, while Daco-Romanian generalised în.^[3][2] Old translations of the 16th–17th centuries also used întru for între “between, among”, after Greek and Latin models, and Dosoftei wrote întru să for “so that”.^[11]

Today întru lives on chiefly in set phrases (întru câtva “to some extent”, întru totul “entirely”, întru mulți ani “many happy returns”) and, with its vowel elided, before un, o and a few words beginning with a vowel: într-un ceas, într-o zi, într-adevăr.^[2][3][12] Scriban notes that only literary speakers said întru toate or cred întru Domnul instead of the spoken în.^[13]

Timeline

• c. 1500-1520 – frequent in the Psaltirea Hurmuzaki.^[10]
• c. 1563-1583 – in the Codicele Voronețean, also in the sense “among”.^[5][11]
• c. 1573-1578 – in the Psaltirea Scheiană.^[11][14]
• c. 1618 – „mulți sunt întru voi bolnavi” “many among you are sick” in a manuscript printed in Gaster's chrestomathy.^[11]
• 1649 – used in Mardarie's Slavonic–Romanian lexicon to render Slavonic phrases.^[15]
• 1688 – more than five thousand occurrences in the Bucharest Bible.^[16]

Meanings

Preposition

1. In, inside: the state or action within a space; now mostly before un, o and the like, elided as într-: stă într-o casă veche.^[17][18]
2. Into: movement into a space, or its direction or goal: a intrat într-un magazin.^[17]
3. In, during, within: the moment or the time span of an action: într-o zi, termină lucrarea într-o lună.^[17][19]
4. (dated) For, towards: the purpose of an action: a ieși întru întâmpinarea cuiva “to go out to meet someone”.^[17][5]
5. Expresses manner, means or relation: într-un suflet “in a rush”, îmbrăcat într-o haină de lână, întru totul “entirely”, întru câtva “to some extent”.^[17][19]

Word family

• dintru

Related words

• în
• pentru
• înăuntru
• Aromanian tru

Usage notes

The full form întru sounds archaic or solemn outside fixed phrases (întru mulți ani, a adormi întru Domnul); the elided într- is the usual form before un, o, una and before many adverbs beginning with a: într-adins, într-acolo.^[12][2][17]

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. întru
3. ^ a b c d e Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. întru
4. ^ Pușcariu, Sextil (1905), Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache I: Lateinisches Element, Heidelberg: Carl Winter, p. 78
5. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1260
6. ^ Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București, p. s.v. întru
7. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1050
8. ^ Kovačec, August (1998), Istrorumunjsko-hrvatski rječnik (s gramatikom i tekstovima), Pula, p. s.v. ântru
9. ^ Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 4514
10. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 4:1
11. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. întru
12. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. întru
13. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 704
14. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 5:13
15. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. întru
16. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Gen 1:14
17. ^ a b c d e f DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 558
18. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 676
19. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. întru