parțial

Forms

parțial m or n (feminine singular parțială, masculine plural parțiali, feminine/neuter plural parțiale)^[1] The first record has the old form parțialiș: „avînd noi parțialiș săbor pentru îndrăptarea a multe trebi” “as we had a partial council for setting many matters right” (1690).^[2][3] Other old variants are parțiel and părțial.^[4][3]

Etymology

It is borrowed from Latin partiālis (“partial, forming a part”), with French partiel as a second source.^[2][4][5] Tiktin gives a learned Latin source, partly through other languages;^[3][6][7] Scriban names Medieval Latin, and the DN French and Italian parziale.^[3][6][7] The Latin adjective is formed on pars (“part”) with -ālis.^[1] The French adjective is a frenchified form, from 1692, of the older learned partial, from the same Latin word.^[8]

Earliest recorded meaning

The first record is a document of 15 May 1690, published by Iorga, which speaks of a parțialiș săbor, a council of part of the members.^[2][4][3]

Semantic evolution

The adjective describes what forms only a part of a whole and what is done or happens only in part: a partial eclipse, partial rain, a partial election, a partial payment.^[9][5][6] Negulici's dictionary of 1848 already defines it as “that which is a part of a whole”.^[10] Mathematics has produs parțial, each of the products of a multiplication that are added to give the total.^[7] In student speech the adjective became a noun, parțial, plural parțiale: an examination during the term, part of the continuous checking of knowledge.^[11][1] Scriban, Șăineanu, Barcianu and the Moldovan dictionaries also record the sense “biased”, which the DEX treats as a separate word.^{[6][12][13][5]}

Timeline

• 1690 – parțialiș in a document published by Iorga, the first record.^[2][4]
• 1848 – parțial in Negulici's dictionary of neologisms.^[10]
• 1886 – Barcianu glosses it both “partisan” and “partial”.^[13]
• 1893 – Damé's dictionary has the sense “biased”, the first record of parțial².^[4]

Meanings

Adjective

1. partial: forming only a part of a whole: sumă parțială.^[5][4][1]
2. Done or happening only in part, not covering the whole: eclipsă parțială, alegeri parțiale.^[5][9]
3. (mathematics) produs parțial: each of the partial products of a multiplication.^[7][4]

Noun

1. (colloquial, education) A midterm exam, a test during the university term: A luat nota zece la parțial.^[11][1]

Related words

• parte
• parțialitate

Usage notes

DEX and the DLR list a rare second adjective parțial “biased, partisan”, a synonym of părtinitor, borrowed separately from French partial.^[5][2][14] MDA2 dates it from Damé's dictionary of 1893.^[4] As an adverb parțial means “in part”.^[6][15]

References

1. ^ a b c d e f g Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. parțial
3. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. parțial
4. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 277
5. ^ a b c d e f DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 779
6. ^ a b c d e Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 938
7. ^ a b c d Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. parțial
8. ^ Rey, Alain, ed. (1992), Dictionnaire historique de la langue française, Paris: Le Robert
9. ^ a b Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 3, 331
10. ^ a b Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. parțial
11. ^ a b Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. parțial
12. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 466
13. ^ a b Barcianu, Sava Popovici (1886), Dicționar român-germân și germân-român, revised by D. P. Barcianu, part I: român-germân, Sibiu: Institut tipografic, p. 459
14. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. parțial
15. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. parțial