inițial

Forms

inițial m or n (feminine singular inițială, masculine plural inițiali, feminine and neuter plural inițiale)^[1][2]

Etymology

It is borrowed from French initial, the source DEX, DILF, NODEX, Wiktionary and the neologism dictionaries give.^{[2][3][4][1][5]} MDA2 adds Latin as a second source, borrowed from Latin initiālis;^[6][7][8] Scriban gives only the Latin word, and Marcu and Maneca compare Italian iniziale.^[6][7][8]

The French word is a borrowing of about 1130 from the Latin adjective, which in Imperial Latin meant “primitive, primordial”.^[9] The Latin adjective is formed from initium (“beginning”), which comes from ineō (“to go into, enter”), from in (“into”) and eō (“to go”).^[10][1]

Earliest recorded meaning

Negulici's dictionary of neologisms (1848) has the adjective, in the transitional alphabet, with the sense “which begins, from the beginning” and the example “initial letter”.^[11] Costinescu (1870) gives the same use and notes that the plural inițialele was already used as a noun for capital letters.^[12]

Semantic evolution

The adjective means “of the beginning”, and is often used as an adverb, “at first”.^[2] The feminine became a noun, inițială, first the letter that begins a word, especially a capital, then in the plural a person's initials, the abbreviated first name and surname.^[6][2][13]

Timeline

• 1848 – the adjective in Negulici's dictionary.^[11]
• 1870 – inițialele “capital letters” as a noun.^[12]
• 1931 – CADE gives the noun inițială “first letter of a word”.^[13]

Meanings

Adjective

1. Of or at the beginning; first, original: viteza inițială “the initial speed”; as an adverb, at first.^[2][6]

Noun

1. inițială: the first letter of a word, especially a capital letter.^[2][6]
2. inițiale (plural): a person's initials, the first letters of the first name and surname.^[2][6]

Related words

• French initial
• Latin initium

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 509
3. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. inițial
4. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. inițial
5. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. inițial
6. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1139
7. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 643
8. ^ a b Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. inițial
9. ^ Rey, Alain, ed. (1992), Dictionnaire historique de la langue française, Paris: Le Robert, p. initial
10. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press, p. initialis
11. ^ a b Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. inițial
12. ^ a b Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 1, 548
13. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. inițial