înțeles

Forms

Adjective: înțeles m or n (feminine singular înțeleasă, masculine plural înțeleși, feminine/neuter plural înțelese)^[1] Noun: înțeles n (plural înțelesuri)^[1]

Etymology

It is the past participle from Romanian înțelege (“to understand”), used as an adjective and as a neuter noun.^[2][3][1][4] The verb is inherited from Latin intellegō (“to understand”).^[4] The participle is a Romanian formation: Gabinschi explains it as a remodelling of the inherited participle, which survives as înțelept “wise”, after the simple perfect ⟨înțelesei⟩; the Latin participle was intellēctus.^[5] The Lexicon de la Buda of 1825 still compared the noun directly with the Latin participle and with Italian intelletto.^[6]

Earliest recorded meaning

The early 16th-century Psaltirea Hurmuzaki has the articled noun înțelesul.^[7] Tiktin dates the adjective “understood” to the Codicele Voronețean, in the First Epistle of Peter (1:20), and MDA2 to Coresi's Carte de învățătură of 1581.^[8][2] In the old texts the noun meant “understanding, knowledge” as well as “sense”: Coresi urges taking communion cu înțeles bun “with good understanding”.^[8][9]

Semantic evolution

The noun first named the faculty and act of understanding;^[10][8] Scriban still lists an old sense “wisdom”.^[10][8] The Lexicon de la Buda of 1825 gives three senses: understanding, agreement between people (de înțeles “easy to get on with”), and the meaning of a word.^[6] The sense “agreement” survives in the adjective “having come to terms” and in phrases such as luară înțeles “they agreed”.^[8][3] The meaning of a word or a sign became the main sense of the noun: Eminescu's Dulci cuvinte nențelese, însă pline de-nțeles “sweet words not understood, yet full of meaning”.^[8][11]

The phrase pe înțeles “plainly, so as to be understood” meant in the old language “in the vernacular”: a chronicle by Axinte tells of teachers brought to teach pe înțeles moldovenește “in plain Moldavian”.^[8] The adjectival phrase de la sine înțeles “self-evident” is the participle of the reflexive se înțelege de la sine “it goes without saying”.^[3][12]

Timeline

• c. 1500-1520 – the articled noun înțelesul in the Psaltirea Hurmuzaki.^[7]
• c. 1563-1583 – the adjective “understood” in the Codicele Voronețean.^[8]
• 1581 – the adjective in Coresi's Carte de învățătură.^[2]
• 1688 – înțelesul in the Bucharest Bible (Mark 12:33).^[13]
• 1825 – the Lexicon de la Buda glosses the noun “understanding”, “agreement” and “meaning”.^[6]

Meanings

Noun

1. meaning, sense, tâlc: what a thing, a word or a gesture signifies, as in Cuvântul are două înțelesuri. “The word has two meanings.”^[3][14][1]
2. Pe înțeles, pe înțelesul tuturor: plainly, so that anyone can understand.^[3][15]
3. Cu înțeles: meaningfully, with a deeper meaning that hints at a conclusion.^[3][15]

Adjective

1. understood, grasped by the mind.^[3][2][1]
2. De la sine înțeles: self-evident, without doubt.^[3][15]
3. Having come to an agreement with someone; agreed.^[3][2]

Word family

• neînțeles
• bineînțeles

Related words

• înțelege
• înțelept
• subînțelege
• Latin intellēctus

Usage notes

Old texts also have a feminine noun înțeleasă, recorded by Tiktin from the Codicele Voronețean.^[8]

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1263
3. ^ a b c d e f g h i DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1, 559
4. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. înțelege
5. ^ Gabinschi, Marcu (2001), Dicționar de dublete etimologice ale limbii române, 2nd ed., Chișinău: Litera, p. 118
6. ^ a b c Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 314
7. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 77:78
8. ^ a b c d e f g h i Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. înțeles
9. ^ Gaster, M. (1891), Chrestomatie română: texte tipărite și manuscrise (sec. XVI–XIX), dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez, vol. II, Leipzig: Brockhaus / București: Socec, p. s.v. înțeles
10. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 705
11. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. înțeles
12. ^ Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. înțelege
13. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Mark 12:33
14. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. înțeles
15. ^ a b c Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 681