sănătate

Forms

sănătate f (uncountable)^[1]

Etymology

It is inherited from Latin sānitās (“health”), continued in its accusative sānitātem.^{[2][3][4][1][5]} The Latin noun is formed on sānus (“healthy, sound”) with the suffix -tās.^[6][1]

The word survives south of the Danube: Aromanian sãnãtati and Megleno-Romanian sănitati.^[2][7] Its Romance cognates include Dalmatian santut, Italian sanità, Occitan santat, French santé, Spanish sanidad and Portuguese sanidade.^[5][2] Albanian shëndet is a borrowing from Latin.^[1] Ciorănescu compares it with the Romanian word, and he links the use of the word for “that's all, nothing more” with the similar use of pace.^[2]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates the first record to 1563, in Coresi's Praxiu.^[8] MDA2 gives Coresi's Carte de învățătură of 1581, where a body in need is to be freed and given health: „să-i dăruim sănătate” “that we may give it health”.^[4][9]

Semantic evolution

From the start the word meant the good state of the body, and soon also a person's general condition, as in letters asking after someone's health: „Întâi cercetăm ca să știm de a dumitale bună sănătate” (1674).^[9][4] A collective sense, the health of a population, gave sănătate publică “public health”, and casă de sănătate was a sanatorium;^[10][3] Costinescu had both in 1870, with the toast în sănătatea voastră after French à votre santé.^[10][3]

The toast and the parting greeting turned the noun into a formula.^[3][8] Tiktin records sănătate bună! said on leaving, which also became a colloquial word for something finished or lost: a mill where whoever goes at night is done for, „sănătate bună!”.^[8] Scriban and Șăineanu describe the same “that's that, enough” use, and DEX and MDA2 add “I don't care”.^{[11][12][3][4]} Wiktionary also gives the interjection as the reply to a sneeze, “bless you”.^[1]

Timeline

• 1563 – first record, in Coresi's Praxiu.^[8]
• 1581 – in Coresi's Carte de învățătură.^[4][9]
• 1657 – „nice la o sănătate nu mă aduce” “it brings me to no health at all” in a letter.^[9]
• 1688 – in the Bucharest Bible, at Genesis 42:15.^[13]
• 1825 – the Lexicon de la Buda glosses it with Latin sanitas and bona valetudo.^[14]
• 1870 – casă de sănătate “sanatorium” and the toast în sănătatea voastră in Costinescu.^[10]

Meanings

Noun

1. health: the good state of an organism whose organs all work normally.^[3][4][1]
2. The general state of an organism, good or bad: are o sănătate șubredă “his health is frail”.^[4][11]
3. sănătate publică: the sanitary state of a whole population;^[3][4] casă de sănătate: a sanatorium.^[3][4]
4. (figurative) Strength, robustness.^[3]

Interjection

1. în sănătatea (cuiva): a toast, said when drinking to someone.^[3][4]
2. sănătate (bună)!: a farewell wish on parting.^[3][8]
3. (colloquial) That's it, it's over;^[3][4] I don't care: Nu vrei să vii? Sănătate!^[3][4]
4. bless you, said to someone who sneezes.^[1]

Related words

• sănătos
• nesănătos
• Aromanian sãnãtati
• Latin sānitās

Usage notes

The plural sănătăți is rare.^[4][2] Tiktin quotes the saying boala lui ca sănătatea mea, “his illness is like my health”, said of someone who is not as ill as he claims.^[8]

References

1. ^ a b c d e f g h Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. sănătate
3. ^ a b c d e f g h i j k l m DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 980
4. ^ a b c d e f g h i j k l m Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 772
5. ^ a b Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 7580
6. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press
7. ^ Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net), p. 895
8. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. sănătate
9. ^ a b c d Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. sănătate
10. ^ a b c Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 2, 463
11. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 1160
12. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 563
13. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Gen 42:15
14. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 607