sămânță

Forms

sămânță f (plural semințe)^[1]

Etymology

It is inherited from Vulgar Latin *sementia (“seed”).^[2][3][4][5] Wiktionary takes it as Late Latin sementia, the plural of a neuter sementium, formed on Latin sēmentis (“sowing”), from sēmen (“seed”).^[1] Graur lists it in the family of serō (“to sow”), with semăna.^[6]

The word survives in all four branches: Aromanian simintsã, Megleno-Romanian simință and Istro-Romanian sămințe.^[2][7][8] Its Romance cognates are Italian semenza, Occitan semença, Catalan semença and French semence.^[2][5]

Earliest recorded meaning

The form sămînță is in the Psaltirea Hurmuzaki of the early 16th century.^[9] MDA2 gives the Codicele Voronețean (c. 1563–1583) as its first record.^[3] In the old texts it meant both the seed of plants and offspring,^[4] as in Scriban's example „era din sămînța lui Avram” “he was of the seed of Abraham”.^[10]

Semantic evolution

The older plurals were semențe and sămințe;^[10] Scriban gives sămînțe in Moldavia and Oltenia and semințe in Muntenia and Transylvania.^[10] A collective plural sămânțuri “kinds of seed” also exists.^[2][3]

Besides the seed of plants, the word names the eggs of insects, the semen of animals and people, offspring, lineage and kind.^[4][2] Figuratively it is the germ or cause of something: sămânță de vorbă is a pretext for talk or a quarrel.^[4][10] It was borrowed as Hungarian szémuncia.^[2]

Timeline

• c. 1500-1520 – sămînță in the Psaltirea Hurmuzaki, the first record.^[9]
• c. 1563-1583 – sămânță in the Codicele Voronețean.^[3]
• 1570 – the plural semințele in Coresi's Psalter.^[11]
• 1673 – a Slavonic–Romanian lexicon glosses Slavonic “seed for sowing” with sămînță.^[12]
• 1688 – sămânță in the creation story of the Bucharest Bible.^[13]

Meanings

Noun

1. A seed: the part of a higher plant, usually enclosed in the fruit, that holds the embryo of a new plant; any part of a plant that is sown; in the plural, seeds eaten or used in medicine and industry, as semințe de floarea-soarelui.^[4][3][1]
2. (popular) The eggs of some insects.^[4]
3. (popular) semen.^[4][2]
4. (dated) offspring, a descendant.^[4]
5. A kind or sort; a lineage, a people.^[4][2]
6. (figurative) The germ of something; a cause or pretext.^[4][10]

Word family

• semincer
• seminție
• însămânța

Related words

• semăna
• Aromanian simintsã
• Latin sēmentis

Usage notes

The plural is semințe, with the vowel of the old forms.^[4][10] Set phrases: de sămânță “kept for sowing or breeding”, nici de sămânță “none at all” and sămânță de vorbă “a pretext for talk or a quarrel”.^[4]

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. sămînță
3. ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 772
4. ^ a b c d e f g h i j k l DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 979
5. ^ a b Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 7804
6. ^ Graur, Alexandru (1980), Cuvinte înrudite, București: Editura Științifică și Enciclopedică, p. 88
7. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 947
8. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 265
9. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 77:7
10. ^ a b c d e f Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1160
11. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 125:7
12. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. sămînță
13. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Genesis 1:11