înceta

Forms

înceta (third-person singular present încetează, regionally înceată, past participle încetat), 1st conjugation^[1] The present încetez has a regional and old variant încet, third person înceată: „Bate vântul și nu-nceată” “the wind blows and does not stop”.^[2][3][4]

Etymology

It is probably inherited from Vulgar Latin *quētō (“to quieten”), a form of the Late Latin verb quiētō, with the Romanian prefix în-.^[1][3][4] The Latin verb was made on Latin quiētus (“quiet, calm”) and replaced classical quiēscō (“to rest”).^[2][1] Candrea and Densusianu start from a prefixed *inquetare (“to give rest to”), and explain the adjective încet as made from it.^[5]

Others derive the verb within Romanian from the adjective “slow, quiet”: Tiktin gives only this source, Graur lists it so, and Ciorănescu allows either an internal derivative or the Latin verb.^[6][7][8] The adjective itself continues a popular Latin form of the same adjective, without its ⟨i⟩.^[8]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is a Gospel text of 1551–1553, at Matthew 8:26, where Christ calms the wind and the sea.^[6] Coresi's homilies of 1581 have the same sense: Christ says to the sea „înceată mâlcom!” “be still, quiet!”.^[2][4]

Semantic evolution

The DA describes the original sense as the opposite of “to move, to be agitated”: “to grow calm, to be at rest”, said first of the sea, the winds and the weather, then of pain, worry and restless people.^[2] Candrea and Densusianu trace the path “to calm” > “to make cease” > “to cease”, and compare Romansh and Provençal verbs meaning “to lower” that came to mean “to stop”.^[5] Transitively the old language had “to calm, to still”: the Bible of 1688 has „Înceată limba ta de rău” “keep your tongue from evil”.^[6]

The modern sense is “to stop, to cease”, with din or de a before what is stopped.^[3][6] A înceta din viață “to die” is recorded from Laurian and Massim's dictionary on.^[6][3] The participle gave neîncetat “unceasing, continually”.^[8][2]

Timeline

• 1551–1553 – înceta “to grow calm” in a Gospel text, the first record.^[6]
• 1581 – „înceată mâlcom!” in Coresi's homilies.^[4][2]
• 1648 – înceată “be still” in the New Testament of 1648 (Mark 4:39).^[6]
• 1688 – transitive înceată “keep (your tongue)” in the Bucharest Bible (Psalm 33:13).^[6]
• 1871–1876 – a înceta din viață “to die” in Laurian and Massim.^[6]

Meanings

Verb

1. (intransitive and transitive) To stop, to cease; to stop doing something, not to continue it: Ploaia a încetat spre dimineață.^[3][1]
2. (transitive, less common) To suspend, to put an end to, to break off.^[1][9]
3. (old and regional) To grow calm, to calm down.^[4][2]

Word family

• încetare
• neîncetat

Related words

• încet
• încetini

Usage notes

A înceta din viață “to die” is a formal expression.^[3] The imperative încetează! means “stop it!”.^[4][2]

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. înceta
3. ^ a b c d e f DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 539
4. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1206
5. ^ a b Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București, p. s.v. înceta
6. ^ a b c d e f g h i Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. înceta
7. ^ Graur, Alexandru (1980), Cuvinte înrudite, București: Editura Științifică și Enciclopedică, p. 81
8. ^ a b c Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. încet
9. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. înceta