totuși

Forms

totuși^[1] Without the final -i: totuș, as in Dosoftei: „Ce totuș nepriatinul și vicleanul nu părăseaște a face rău” “but the enemy and evil one nevertheless does not cease to do harm”.^[2] Scriban calls totuș the eastern and totuși the western form.^[3]

Etymology

It is a compound from Romanian tot + și, “all” and “also”.^{[4][2][5][6][1]} Ciorănescu lists it among the derivatives of tot, with the same ending as același.^[7] Old Romanian added și to pronouns and adverbs to strengthen them, as in atunceși.^[8] The first part is inherited from Latin tōtus, the second from sīc (“thus”).^[7][8]

Earliest recorded meaning

The first record is in the Moldavian law code of 1646 (Pravila of Vasile Lupu), already in the sense “nevertheless”: a man who could defend himself otherwise but out of spite “totuși-l va ucide” “will nevertheless kill him” is to be punished as a murderer.^[2][5]

Semantic evolution

The meaning has not changed: “in spite of what has been said, all the same”.^[5][4] The DLR quotes it from Dosoftei and Nicolae Costin on.^[5] It is often preceded by și or dar (și totuși, dar totuși), and answers a concessive clause with deși or măcar că.^[9][10]

Timeline

• 1646 – first record, in the Moldavian Pravila.^[2]
• 1682–1686 – totuș in Dosoftei's Lives of the Saints.^[2]
• 1825 – the Lexicon de la Buda glosses it with Latin tamen and German dennoch.^[11]

Meanings

Adverb

1. nevertheless, still, all the same: in spite of what was said before: Era obosit, dar totuși a venit.^[4][5][1]

Related words

• tot
• și
• același
• totdeauna

Usage notes

Dictionaries class it as an adverb (DEX 2009) or as a conjunction (DEX 1998, NODEX).^[4][12][10] A regional synonym is meghiș.^[6][5]

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. totuși
3. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1333
4. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1134
5. ^ a b c d e f Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. totuși
6. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 1246
7. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. tot
8. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. și
9. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 4, 462
10. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. totuși
11. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 714
12. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” (1998), Dicționarul explicativ al limbii române, 2nd ed., București: Univers Enciclopedic, p. 1100