adorabil

Forms

adorabil m or n (feminine singular adorabilă, masculine plural adorabili, feminine/neuter plural adorabile)^[1]

Etymology

It is borrowed from French adorable and directly borrowed from Latin adorabilis (“worthy of adoration”), one of the many adjectives in ⟨-bil⟩ taken from French and Latin in the 19th century.^[2][3][4][5] Some dictionaries give only the French word,^[6][7] Scriban only the Latin one,^[8] and Marcu and Maneca also compare Italian adorabile.^[9] That adjective is formed from Latin adōrō + -bilis, from adōrō (“to worship”), and the French one continues it.^[10][1] Within Romanian it matches the verb adora with the suffix -bil, and DELR lists it in the family of that verb.^[1][2]

Earliest recorded meaning

Tiktin records the word from about 1830.^[6] DELR's first record, from about 1832, is in I. Golescu's Condica, with the sense “full of charm, worthy of being adored”.^[2] Negulici's dictionary of 1848 defines it as worthy of adoration, of passionate love or of esteem, and gives the sentence „Virtutea este adorabilă, chiar și în inamicii noștri” “Virtue is adorable even in our enemies”.^[11]

Semantic evolution

The first sense was the literal one, “worthy of being adored, of worship”, as in the Latin word.^[11][8][12] The weakened sense “charming, delightful” soon became the usual one, and it is the only sense DEX gives today.^[4][3] The Academy dictionary noted that the word was often used ironically, and CADE gives an ironic figurative sense “funny, cute”.^[13][14]

Timeline

• c. 1830 – the first record Tiktin gives.^[6]
• c. 1832 – adorabil “full of charm” in I. Golescu's Condica.^[2]
• 1848 – in Negulici's dictionary of neologisms, spelled adorabbil.^[11]
• 1870 – adorabilŭ in Costinescu's dictionary, glossed with French adorable.^[15]
• 1894 – o adorabilă naivitate “an adorable naivety” in Vlahuță's Dan.^[3][13]

Meanings

Adjective

1. Worthy of being adored, of worship or passionate love.^[3][9]
2. Full of charm: fermecător, încântător, delightful: un copil adorabil “a charming child”.^[4][14]

Related words

• adora
• adorator
• adorație

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. adora
3. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 18
4. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 15
5. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual
6. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. adorábil
7. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. adorabil
8. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 72
9. ^ a b Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România
10. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press, p. s.v. adōrābilis
11. ^ a b c Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București
12. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 9
13. ^ a b Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. adorabil
14. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. adorabil
15. ^ Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 1, 19