îndrăzneț

Forms

îndrăzneț m or n (feminine singular îndrăzneață, masculine plural îndrăzneți, feminine/neuter plural îndrăznețe)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian îndrăzni + -eț.^[2][3][1][4] The verb is made up of în- and the obsolete drăzni “to dare”, which DEX takes from Slavonic.^[2][3] Ciorănescu and Wiktionary give the Slavonic verb as Old Church Slavonic дрьзнѫти (drĭznǫti, “to dare”), from Proto-Slavic *dьrznǫti.^[5][1] Ciorănescu relates it to the adjective дрьзъ (drĭzŭ, “bold, daring”).^[5][6] He notes that Pușcariu, against all appearances, took the verb for a word of learned culture.^[5]

Earliest recorded meaning

The first record is Coresi's Carte de învățătură of 1581, with the sense “bold, daring”.^[3][4] The Slavonic–Romanian lexicons of the 17th century use it from 1649 on to render Slavonic words for “bold” and “insolent”.^[7]

Semantic evolution

The adjective has always had a good and a bad side: “courageous, fearless” and “insolent, presumptuous”.^[2][3] The Bucharest Bible of 1688 uses it several times in Proverbs and Ecclesiasticus.^[8] Klein's dictionary of 1801 glosses it with Latin audax, and the Lexicon de la Buda of 1825 with audens and audax, adding temerarius for boldness with arrogance.^[9][10] Tiktin notes that Laurian and Massim's dictionary mostly takes it in the bad sense, “cheeky, brazen”.^[4]

Later it was said of works and ideas: Scriban and Șăineanu record expresiuni îndrăznețe “daring expressions”, beyond the common rule, and CADE quotes Vlahuță on the bold walls of Tismana monastery.^[11][12][13] From this comes the modern sense “original, unconventional”, often used as an adverb.^[2][14]

Timeline

• 1581 – Coresi's Carte de învățătură, the first record.^[3][4]
• 1649 – Mardarie's Slavonic–Romanian lexicon.^[7]
• 1688 – the Bucharest Bible, at Proverbs 13:3.^[8]
• 1776 – the noun îndrăzneală “boldness” in a Menaion.^[15]
• 1801 – Klein's dictionary glosses it with Latin audax.^[9]
• 1825 – the Lexicon de la Buda: audens, audax.^[10]

Meanings

Adjective

1. Not afraid of difficulties or dangers; bold, daring, courageous: un alpinist îndrăzneț.^[2][3]
2. (often adverbial) Original, unconventional; eccentric: o soluție îndrăzneață.^[2][14]
3. (pejorative) Taking too many liberties; cheeky, impudent.^[2][16]

Related words

• îndrăzni
• îndrăzneală
• îndrăznitor

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 545
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1223
4. ^ a b c d Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. îndrăzneț
5. ^ a b c Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. îndrăzni
6. ^ Georgiev, Vladimir I. et al. (eds.) (1971–), Bălgarski etimologičen rečnik, Sofija: Izdatelstvo na Bălgarskata akademija na naukite, p. 1, 462
7. ^ a b Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. îndrăzneț
8. ^ a b Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Paremiile lui Solomon 13:3
9. ^ a b Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 379
10. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 299
11. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 687
12. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 321
13. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească
14. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional
15. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1222
16. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 621