închinăciune

Forms

închinăciune f (plural închinăciuni)^[1]

Etymology

It is inherited from Latin inclīnātiō (“a bending, leaning”), from the accusative, according to DEX, Candrea–Densusianu, Scriban and Wiktionary.^[2][3][4][1] The Latin noun is formed on inclīnō (“to bend”).^[1][5] DER finds the Latin source possible, after Pușcariu, but lists the word among the derivatives of închina.^[6] MDA2 takes it as formed from Romanian închina + -ăciune.^[7] Gabinschi counts it a doublet of înclinație, a later borrowing.^[8][1]

It corresponds to Aromanian ncljinãciuni.^[9][6]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates the first record to 1560, in Coresi's Pravila.^[10] The Slavonic–Romanian lexicons use it from about 1660 for Slavonic “idolatry”, and MDA2 cites Dosoftei's lives of the saints (1682–1686).^[11][7]

Semantic evolution

The old senses reflect its verb: a bow of respect, a greeting, worship and prayer.^[10][2] The Bible of 1688 uses it for greetings in the marketplace (Mark 12:38).^[12] Antim Ivireanul speaks of „întunerecul închinăciunei de idoli” “the darkness of idol worship”.^[10] It also meant a toast: Tiktin quotes a chronicle where the princess raises a cup to the prince.^[10][7]

Klein's dictionary of 1801 glosses it with Latin “adoratio, salutatio”, and the Lexicon de la Buda of 1825 gives the senses “bow”, “worship” and “compliments sent through someone”.^[13][14] MDA2 also lists submission, capitulation and dedication, all old.^[7] Dictionaries now label the word old or archaizing.^[15][16]

Timeline

• 1560 – Coresi's Pravila, the first record.^[10]
• c. 1660 – the Slavonic–Romanian lexicon Lex.St.^[11]
• 1682 – Dosoftei's lives of the saints, the record MDA2 gives.^[7]
• 1688 – the Bucharest Bible, “greetings”.^[17]
• 1801 – Klein's dictionary.^[13]
• 1825 – the Lexicon de la Buda.^[14]

Meanings

Noun

1. (dated) worship of God; a prayer.^[2][18]
2. (dated) A bow before someone; a greeting.^[2][15]
3. (obsolete) A toast.^[7][10]

Related words

• închina
• înclinație
• Aromanian ncljinãciuni

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1, 540
3. ^ Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București, p. s.v. închinăciune
4. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 681
5. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press
6. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. închina
7. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1209
8. ^ Gabinschi, Marcu (2001), Dicționar de dublete etimologice ale limbii române, 2nd ed., Chișinău: Litera, p. 117
9. ^ Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net), p. 712
10. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. închinăciune
11. ^ a b Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. închinăciune
12. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Mark 12:38
13. ^ a b Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 377
14. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 290
15. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” (1998), Dicționarul explicativ al limbii române, 2nd ed., București: Univers Enciclopedic, p. 1, 523
16. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 599
17. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Luke 10:4
18. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. închinăciune