fir

Forms

fir n (plural fire)^[1]

Etymology

It is inherited from Latin fīlum (“thread”).^{[2][3][4][5][6][1][7]} De Vaan derives the Latin word from Proto-Indo-European *gʷʰiH-(s-)lo- (“sinew, sinew thread”).^[8][1]

The noun survives south of the Danube: Aromanian hir and Megleno-Romanian ir.^[2][9][10] Its Romance cognates include Italian filo, Sardinian filu, French fil, Spanish hilo and Portuguese fio.^[2][7][11] Albanian fill is a loan from the same Latin word.^[12]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is from 1508, in the Slavonic–Romanian documents.^[13] MDA2 dates it to before 1588, from a text in Hasdeu's Cuvente den bătrâni.^[3]

Semantic evolution

The word first named spun thread and its fibres, then anything long and thin: a spider's thread, a single hair, a blade of grass or a stalk.^[6][4] Gold and silver thread for embroidery is also fir; in that sense the plural is firuri.^[4][14] Wire for the telegraph followed French fil télégraphique.^[15] The Lexicon de la Buda (1825) gives thread, a hair, a grain and a string of beads.^[16]

Figurative senses are the thread of a story and the thread of life;^[17][6] Costinescu notes in 1870 that poets speak of firul vieții, like French le fil de la vie, and the DA links it to the spinning of the Fates.^[17][6] Regionally a fir is one specimen of a kind: in Muntenia nici un fir de vacă “not a single cow”.^[18] In Maramureș în firu-n dinte describes thin, cheap cloth.^[19] A recent sense is a lane of road traffic, recorded from 1982.^[20]

Timeline

• 1508 – a record in the Slavonic–Romanian documents.^[13]
• before 1588 – a record in Hasdeu's Cuvente den bătrâni.^[3]
• 1825 – “thread, hair, grain, string of beads” in the Lexicon de la Buda.^[16]
• 1870 – firul vieții “the thread of life” in Costinescu.^[17]
• 1982 – “traffic lane”.^[20]

Meanings

Noun

1. A thread: a long thin product spun from textile fibres; a fibre.^[4][3][1] Fir cu plumb is a plumb line.^[4]
2. (figurative) The unbroken course of an action, a story or a process: firul poveștii.^[4][21]
3. A wire for the telephone or telegraph; any long, thin solid body.^[4][1]
4. A thin strand of gold or silver used in embroidery.^[4]
5. A single hair, blade of grass or stalk; one plant or flower of a kind.^[4][1]
6. A grain (of sand, poppy seed); (figurative, rare) a little bit.^[4]

Word family

• firicel
• firișor
• firos
• firui
• desfira
• înfira
• prefira
• răsfira

Related words

• fila
• filament
• Aromanian hir
• Latin fīlum

Usage notes

A se ține într-un fir de ață is “to hang by a thread”;^[4][13] de-a fir a păr and din fir până-n ață mean “in every detail”.^[4][13]

References

1. ^ a b c d e f g Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. fir
3. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 908
4. ^ a b c d e f g h i j k l DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 396
5. ^ Pușcariu, Sextil (1905), Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache I: Lateinisches Element, Heidelberg: Carl Winter, p. 53
6. ^ a b c d Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. fir
7. ^ a b Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 3306
8. ^ de Vaan, Michiel (2008), Etymological Dictionary of Latin and the other Italic Languages, Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series 7, Leiden; Boston: Brill
9. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 157
10. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 557
11. ^ Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București
12. ^ Demiraj, Bardhyl (ed.), Digitales philologisch-etymologisches Wörterbuch des Albanischen, Ludwig-Maximilians-Universität München
13. ^ a b c d Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. fir
14. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 252
15. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 508
16. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 219
17. ^ a b c Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 1, 441
18. ^ Marin, Maria; Mărgărit, Iulia, Glosar dialectal. Muntenia, București: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, p. 148
19. ^ Ștef, Dorin (2021), Dicționar de regionalisme și arhaisme din județul Maramureș, 3rd ed., Baia Mare, p. s.v. fir
20. ^ a b Dimitrescu, Florica (1997), Dicționar de cuvinte recente, 2nd ed., București: Logos (with the 3rd ed., 2013, in CLRE), p. s.v. fir
21. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. fir