aseară

Forms

aseară^[1] The regional form asară is common in folk verse: „Asară ș-alaltăsară, M-am culcat pe prisp-afară” “last night and the night before I lay down outside on the porch”.^[2][3] Colloquial speech in Oltenia, Transylvania and Moldavia shortens it to as(e)ar.^[2][4]

Etymology

It is formed from Romanian a- + seară (“evening”), from Latin sēra.^[5][4][1][6] The DA notes that the stress shows a compound, as in acasă, and compares Old French anuit, Old Occitan anueit and Spanish anoche.^[2] In its view the phrase first meant “in the evening” in general and was later restricted to the past evening.^[2]

The first element is explained in several ways.^[6][7] Ciorănescu lists the word among the derivatives of the noun, with an adverbial ⟨a⟩ that Jarník, like Șăineanu, took from ad and Iordan from illa.^[6][8] Tiktin too thought the feminine pronoun the likelier source, but also considered herī (“yesterday”) with the noun, a phrase that would have lost its first /r/ by dissimilation.^[7] Wiktionary compares Sicilian arsira.^[1] Aromanian has the same formation: Aromanian asearã.^[1]

Earliest recorded meaning

The first record is in a manuscript of about 1550, the Cugetări în ora morții, published by Hasdeu: „pănă aseară alaltaseară cu voi grăiam” “until last night and the night before I was talking with you”.^[3][7][4]

Semantic evolution

The sense has not changed since the first record: the evening of the day before.^[5][2] Hasdeu set it against alaltăseară “the evening before last” and astă-seară, deseară “this evening”.^[3] With prepositions it forms de aseară “since last night” and până aseară “until last night”.^[9] Klein's dictionary of 1801 lists it with a cross-reference to asară, and the Lexicon de la Buda of 1825 renders it by Latin heri vesperi.^[10][11]

Timeline

• c. 1550 – aseară in the Cugetări în ora morții, the first record.^[3][7]
• 1801 – the word in Klein's dictionary.^[10]
• 1825 – aseară “yesterday evening” in the Lexicon de la Buda.^[11]

Meanings

Adverb

1. last night: in the evening of the day before: Aseară am stat acasă. “Last night I stayed at home.”^[5][4][1]

Related words

• seară
• deseară
• alaltăseară
• Aromanian asearã

Usage notes

The word is used only with past tenses;^[2][12] deseară is its counterpart for the coming evening.^[2][12]

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. aseară
3. ^ a b c d Hasdeu, B. P. (1886–1898), Etymologicum Magnum Romaniae: dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, 4 vols. (A–Bărbat), București: Socec, p. s.v. aseară
4. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 109
5. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 66
6. ^ a b c Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. seară
7. ^ a b c d Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. aseară
8. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 39
9. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 139
10. ^ a b Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 306
11. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 36
12. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 128