întort

Forms

întort m or n (feminine singular întoartă, masculine plural întorți, feminine/neuter plural întoarte)^[1]

Etymology

It is inherited from Latin intortus (“twisted, crooked”), the past participle of intorqueō (“to twist, turn”).^[2][3][4][1] Ciorănescu follows Pușcariu, Tiktin and the DAR in this, and compares the verb întoarce, which continues that Latin verb itself.^[3][2] Tiktin explains the pair: the Latin participle survived as this adjective, while the verb formed a new participle, întors.^[2] The DA and Scriban give the same Latin source.^[5][6]

Ciorănescu counts întortochea “to twist, to wind” and întortochetură “maze, detour” among its derivatives.^[3]

Earliest recorded meaning

The first record is in Coresi's Psalter of 1570, in Psalm 17:29, as the plural întorții “the perverse ones”: „Cu întorții întoarce-te-veri” “with the perverse thou wilt turn”, where Tiktin gives the Greek of the Septuagint, a form of Ancient Greek στρεβλός (streblós, “twisted, crooked”).^[7][2] The Psaltirea Scheiană of the 16th century reads „cu aleșii alesu veri fi și cu întorții răzvrăti-te-veri” “with the chosen thou shalt be chosen, and with the perverse thou shalt be froward”.^[2][8] So the earliest sense is the figurative one, of people who are crooked in their ways.^[2][5]

Semantic evolution

The adjective had both a physical and a moral sense in the old language.^[5] In the physical sense it meant “bent, twisted, crooked”: a manuscript Isopia of about 1705 says that Aesop had „picioarele strâmbe și întoarte” “crooked and twisted legs”, and the Bible of 1688 speaks of „cărările întoarte” “crooked paths”.^[2][5] In the moral sense, applied to people, it meant “stubborn, obstinate, perverse, wicked”, and MDA2 also records “unjust”.^[5][4][6] The 17th-century Slavonic–Romanian glossaries use it to translate Slavonic words for “perverse, obstinate”.^[9][4]

The word went out of use: MDA2, CADE and Scriban mark it as old.^[4][8][6]

Timeline

• 1570 – întorții “the perverse” in Coresi's Psalter, Psalm 17:29, the first record.^[7]
• 16th century – the same verse in the Psaltirea Scheiană.^[2]
• early 17th century – a Slavonic–Romanian glossary, dated before 1600–1630, renders a Slavonic word for “perverse” with întort.^[4][5]
• 1649 – Mardarie's Slavonic–Romanian lexicon uses it for “obstinate”.^[9]
• 1688 – întort and întoarte in the Bucharest Bible (Ecclesiastes 1:15, Proverbs 2:15).^[10][2]
• c. 1705 – Aesop's „picioarele strâmbe și întoarte” in a manuscript Isopia.^[2][5]

Meanings

Adjective

1. (archaic) Of things: crooked, bent, twisted.^[4][3][1]
2. (archaic, figurative) Of people: stubborn, obstinate; perverse, wicked.^[4][5][6]
3. (archaic) unjust.^[4][11]

Word family

• întortochetură
• întortochea

Related words

• întoarce
• întors

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h i j Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. întort
3. ^ a b c d Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. întort
4. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1256
5. ^ a b c d e f g h Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. întort
6. ^ a b c d Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 702
7. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 17:29
8. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. întort
9. ^ a b Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. întort
10. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Eccl 1:15
11. ^ Bulgăr, Gheorghe; Constantinescu-Dobridor, Gheorghe (2002), Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2 vols., București: Saeculum Vizual, p. s.v. întort