grabă

Forms

grabă f (uncountable)^[1] An old plural is grăbi; a variant grab survives in de grab, în grab.^[2][3]

Etymology

It is a back-formation from Romanian grăbi (“to hurry”).^{[4][5][2][6][1]} The verb is from Old Church Slavonic грабити (grabiti, “to seize, rob”), from Proto-Slavic *grabiti; compare Bulgarian грабя (grabja).^[7][8][1] Ciorănescu notes that none of the Slavic words has the sense “to hurry”; he finds the shift natural (compare Latin rapidus from rapiō) but peculiar to Romanian.^[7]

Scriban took the noun straight from a Bulgarian word for “rake” and a Slavonic word for “seizing”, and Șăineanu from Slavonic as well; these are their own views.^[9][10]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is from 1563, in Coresi's Praxiu (Titus 3:12).^[6] The Bible of 1688 has it ten times, among them „de grabă ascultă-mă” “hear me speedily” (Psalm 101:3).^[11][6] MDA2's first record is the Moldavian law code of Vasile Lupu's time: „iară graba au pripit de l-au ucis pre dânsul” “but haste drove him to kill the man”.^[2][4]

Semantic evolution

The noun has meant both the wish to act quickly and the speed of an action.^[4][2] Much of its use is in adverbial phrases: de grabă “quickly, soon” (now written degrabă), în grabă, în graba mare “in a great hurry”, and mai degrabă “sooner, rather”.^[6][2][4] Gaster's chrestomathy already lists de grabă, mai de grabă and în grabă.^[12]

The proverb Graba strică treaba “haste spoils the job” is recorded by DA and Tiktin.^[4][6] Old texts had moarte de grabă, a sudden, accidental death.^[2]

Timeline

• 1563 – the first record, in Coresi's Praxiu.^[6]
• 1664 – in a Slavonic–Romanian lexicon (Lex.Pet.).^[13]
• 1688 – ten times in the Bucharest Bible.^[11]
• 1801 – Klein's dictionary glosses grába with Latin “properatio”.^[14]
• 1825 – the Lexicon of Buda gives the plural grăbi and the adverb cu graba.^[15]

Meanings

Noun

1. haste, hurry: the wish to do something or to get somewhere as fast as possible; the speed with which something is done: În grabă, și-a uitat cheile acasă.^[5][2]
2. în grabă, în graba mare: quickly, in a rush.^[5][16]
3. a avea grabă, a-i fi cuiva (de) grabă: to be in a hurry.^[2][17]

Word family

• degrabă

Related words

• grăbi
• grabnic

Usage notes

The proverb Graba strică treaba “haste makes waste” is common.^[16][18]

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1013
3. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. grabă
4. ^ a b c d e Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. grabă
5. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 445
6. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. grabă
7. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. grăbi
8. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1018
9. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 570
10. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 280
11. ^ a b Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Ps 101:3
12. ^ Gaster, M. (1891), Chrestomatie română: texte tipărite și manuscrise (sec. XVI–XIX), dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez, vol. II, Leipzig: Brockhaus / București: Socec, p. s.v. grabă
13. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. grabă
14. ^ Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 367
15. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 241
16. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. grabă
17. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. s.v. grabă
18. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 402