Etymologically

Etymology and origin of the Romanian word cauza

Confidence
Established
Formation
Borrowing
First attested
1812 Petru Maior More words from the 19th century
Borrowed from
French causer
Ultimate origin
Latin causa
Etymology tree
inherited borrowed derived
Latin causa
French chose
Italian cosa
Spanish cosa
English cause
French cause
French causer
Romanian cauza
Italian causa
Romanian cauză
The word's journey
From the same root
Latin accūsō ← causa
Latin causālis ← causa
Latin causidicus ← causa
Latin causō ← causa
Latin causor ← causa
Latin excūsō ← causa
Latin incūsō ← causa
Latin recūsō ← causa
Spanish acusar ← causa
Italian coso ← cosa
Italian qualcosa ← cosa
English because ← cause

Forms

cauza (third-person singular present cauzează, past participle cauzat), 1st conjugation[1] Negulici's dictionary of 1848 writes it кaꙋsare (causare), conjugated causez, causezi.[2]

Etymology

It is borrowed from French causer (“to cause”), also borrowed from Italian causare, as DEX and DILF give it.[3][4][5] DLRM and NODEX name French alone, Marcu and Maneca Italian alone.[6][7][8] Marcu adds Latin causor, and DELR takes it from New Latin and French.[9][10] Tiktin instead derives it within Romanian from the noun cauză, recorded from 1682.[11][10]

The French verb is formed on cause.[1] The Italian verb is from the Latin one.[12] The Latin verb, formed on causa (“cause; lawsuit”), meant “to plead a cause”, and later “to give as a reason”.[13][14]

Earliest recorded meaning

Tiktin and DELR date it from 1812, in Petru Maior; both also record the older form căuza.[11][10] MDA2's first record is a document of 1865 in the Uricariul.[5]

Semantic evolution

Negulici in 1848 defined it as being the cause or beginning of something.[2] DLRLC notes that it is said mostly of unpleasant or harmful events.[15] DA treats it under the noun and compares cășuna.[16] From the verb Romanian formed cauzator “causing”, recorded from 1832.[10]

Timeline

  • 1812 – the first record, in Petru Maior.[11][10]
  • 1832 – cauzator “causing”.[10]
  • 1848 – causare in Negulici.[2]
  • 1865 – in a document of the Uricariul.[5]

Meanings

Verb

  1. (transitive) To cause, bring about, produce (especially something unpleasant): Ploile au cauzat inundații.[3][15]

Word family

  • cauzator

Usage notes

The a and u are pronounced in separate syllables, ca-u-za.[3]

References

  1. ^ a b Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
  2. ^ a b c Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. causare
  3. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 154
  4. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. cauza
  5. ^ a b c Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 313
  6. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 122
  7. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. cauza
  8. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. cauza
  9. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. cauza
  10. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. cauză
  11. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. cauza
  12. ^ Nocentini, Alberto; Parenti, Alessandro (2010), l'Etimologico: vocabolario della lingua italiana, Firenze: Le Monnier, p. s.v. causa
  13. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press
  14. ^ Lewis, Charlton T.; Short, Charles (1879), A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
  15. ^ a b Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 349
  16. ^ Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. cauză

Related etymologies

  • casă · also from Italian
  • la · also from Italian
  • fugă · also from Italian
  • vioară · also from Italian
  • abate · also from Italian
  • arie · also from Italian
  • cameră · also from Italian
  • special · also from Italian
Cite this entry

“Cauza.” Etymologically, 12 Nov. 2026, etymologically.com/ro/cauza. Accessed 12 Nov. 2026.

Last edited on . ·