căsătorie

Forms

căsătorie f (plural căsătorii)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian căsător + -ie, from the old noun căsător “householder, married man”: so DA, DEX, MDA2 and Wiktionary.^[2][3][4][1] Tiktin derives it from the verb căsători instead, and DELR gives both views.^[5][6]

The origin of the base word, recorded from 1551–1553, is itself disputed.^[6] DEX derives it from casă with the suffix -ător.^[3] DER and DELR also report Pușcariu's view, a lost Romanian verb continuing Vulgar Latin *casāre, formed on Latin casa (“hut, house”) and comparable to Italian accasare and Spanish casar (“to marry”).^[7][6] DELR also cites a Latin *casātōrius.^[7][6]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is Coresi's Praxiu of 1563, at Hebrews 13:4, where it means “marriage”.^[5] DELR dates it c. 1566.^[5][6] MDA2 starts from a text of before 1675 in Gaster's chrestomathy: „să știe ce-i căsătorie” “let them know what marriage is”.^[4][2]

Semantic evolution

The word names both the union of husband and wife and the married life that follows.^[2][3] Tiktin quotes its legal uses from the civil code, among them contract de căsătorie “marriage contract”.^[5] The law and church distinguish căsătorie religioasă, civilă, mixtă and morganatică.^[2][4] In Muntenia the word was also used for the engagement before the wedding.^[8] The Lexicon de la Buda (1825) glosses it with Latin matrimonium, Hungarian házasság and German Ehe.^[9]

Timeline

• 1551–1553 – căsător “married man”, the base word, and the verb căsători.^[6][5]
• 1563 – căsătorie in Coresi's Praxiu, the first record.^[5]
• before 1675 – in a text printed by Gaster.^[4][2]
• 1691–1697 – the adjective căsătoresc “conjugal”.^[6]
• 1825 – in the Lexicon de la Buda.^[9]

Meanings

Noun

1. marriage: a legal union, freely entered, between a man and a woman to found a family: a cere pe cineva în căsătorie “to propose to someone”, a lua în căsătorie “to marry”.^[3][4][10]
2. Married life, wedlock; căsnicie: Au avut o căsătorie lungă și fericită. “They had a long and happy marriage.”^[3][2]
3. (regional, Muntenia) An engagement.^[8]

Related words

• casă
• căsător
• căsători
• căsnicie
• acasă

Usage notes

A da în căsătorie is said of a parent marrying off a son or daughter.^[4]

References

1. ^ a b Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. căsătorie
3. ^ a b c d e DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 160
4. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 332
5. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. căsătorie
6. ^ a b c d e f g Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. casă
7. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. casă
8. ^ a b Marin, Maria; Mărgărit, Iulia, Glosar dialectal. Muntenia, București: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, p. 76
9. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 103
10. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 371