câștig

Forms

câștig n (plural câștiguri)^[1] Moldavia has the variant câșlig: „Căruia-i dă câșlig, îi dă și nebunie” “to whom he gives gain he also gives folly”, quoted in the DA from Convorbiri literare.^[2][3]

Etymology

It is a back-formation from Romanian câștiga (“to gain, to earn”), the noun made from the verb.^{[4][5][6][3][1]} The verb is inherited from Latin castīgō (“to reprove, to punish; to correct”), as Ciorănescu, DELR and Pușcariu state.^[7][4][8] Its Romance cognates kept the Latin sense of punishing: Italian castigare, French châtier, Spanish castigar.^[8][7] DELR traces the Romanian sense through “to bring up” and “to take care of” to “to obtain”, and Ciorănescu compares the Old Sardinian form castigare (“to keep”).^[4][7] The noun câștigă “care” is another back-formation from the verb, matched by Aromanian cãshtigã (“care, worry”).^[4][7][1]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates the word to 1564, in Coresi's first Cazania;^[3][5][4] MDA2's first record is the Psaltirea Scheiană (c. 1573–1578) and DELR's is of 1581.^[3][5][4] In the psalter it means “toil, labour”: „Și câștigul oamenilor luară” “and they took the labour of the peoples”, where the other psalters have muncile or ostenealele “labours” for Slavonic trudъ.^[2]

Semantic evolution

The old senses, kept in Transylvania and the Banat, follow the verb's sense of taking care: toil, effort and care, and the phrase a da vitele în câștig “to give the cattle into someone's keeping”.^[5][2] The usual sense, what one earns or gains, as opposed to pagubă “loss”, is found from the late 17th century in Greceanu (1691) and the Penticostar of 1694.^[2] It came to cover profit from business and winnings at games of chance or the lottery.^[9][10] Phrases are a fi în câștig “to have the advantage” and a avea câștig de cauză “to win the argument or the case”.^[6][11]

Timeline

• 1564 – câștig in Coresi's first Cazania.^[3]
• c. 1573-1578 – „câștigul oamenilor” “the labour of the peoples” in the Psaltirea Scheiană.^[5][2]
• 1581 – DELR's first record.^[4]
• 1589 – câștigul in Coresi's psalter of 1589.^[12]
• 1649 – câștigător “winner”, and the plural câștiguri for Slavonic прибытки “profits” in Mardarie's lexicon.^[4][13]
• c. 1650 – câștigos “diligent, skilful”, formed on the noun.^[4]
• 1691 – the sense “gain, profit” in Greceanu.^[2]

Meanings

Noun

1. gain, earnings; what one earns or wins: câștigul de la loterie “the lottery winnings”.^[6][5][1]
2. profit, advantage: a fi în câștig “to be at an advantage”;^[5][11] a avea câștig de cauză “to win one's case, to prevail”.^[5][11]
3. (regional, obsolete) Toil, labour; care: a da vitele în câștig “to give the cattle into someone's care” (Transylvania).^[5][2]

Word family

• câștigos

Related words

• câștiga
• câștigător
• câștigă
• Latin castīgō

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. câștig
3. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. câștig
4. ^ a b c d e f g h i Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. câștiga
5. ^ a b c d e f g h i Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 347
6. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1, 165
7. ^ a b c d Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. cîștiga
8. ^ a b Pușcariu, Sextil (1905), Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache I: Lateinisches Element, Heidelberg: Carl Winter, p. 32
9. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. s.v. cîștig
10. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 298
11. ^ a b c Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. câștig
12. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 104:43
13. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. câștig