cântător

Forms

cântător m or n (feminine singular cântătoare, masculine plural cântători, feminine/neuter plural cântătoare)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian cânta + -ător, the verbal adjective and agent noun of the verb “to sing”.^[2][3][4][5] Wiktionary compares Latin cantātor (“singer”), which it may continue.^[1] The verb is from Latin cantō (“to sing”).^[6]

It has cognates south of the Danube, Aromanian cãntãtor (“singer”) and Megleno-Romanian căntător.^[5][7][1] Compare Italian cantatore and Spanish cantador.^[1]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is Coresi's Gospel book of 1561, where the word means “rooster”: „Până cântătoriul nu va fi cântat, de trei ori te veri lepăda de mine” “before the cock crows, you will deny me three times” (Matthew 26:34).^[8][5] MDA2 cites the same verse from the Gospel book of 1571.^[3][4]

Semantic evolution

The word first named the cock, the bird that sings at night; the plural pe la cântători “at cockcrow” became a phrase for the hours around midnight or before dawn.^[8][4] Frățilă, quoted by Ștef, sees the rooster sense as a calque of Slavonic, where the bird's name is linked with the verb “to sing”.^[9] The Slavonic–Romanian lexicons of the 17th century gloss the Slavonic word for “rooster” with it.^[10]

As a noun for a person it meant a professional singer, a church cantor and, rarely, a poet;^[4][2] cântăreț has replaced it in these senses.^[4][2] The Psalter of 1651 has mai-marele cântătorilor “the chief of the singers”, and the Bucharest Bible of 1688 has cântători și cântătoare “men singers and women singers” (Ezra 2:65).^[4][11] The adjective, of people and of songbirds (pasăre cântătoare), is the main modern use.^[2][4] In Transylvania cântătoare also means a professional mourner, and in slang it means “mouth”.^[12][6]

Timeline

• 1561 – cântătoriul “the cock” in Coresi's Gospel book (Matthew 26:34), the first record.^[8][5]
• 1571 – the same verse in the Gospel book of 1571.^[3][4]
• 1649 – in Mardarie's lexicon, glossing Slavonic “rooster”.^[10]
• 1651 – cântători “singers” in a psalter.^[4]
• 1688 – cântătoare “women singers” in the Bucharest Bible.^[11]

Meanings

Adjective

1. Of people, singing, having a voice; of birds, singing melodiously: Grădina era plină de păsări cântătoare. “The garden was full of songbirds.”^[2][3]

Noun

1. (old) A professional singer.^[2][4]
2. (old) A church cantor; rarely, a poet.^[4][13]
3. (popular) A rooster.^[2][3]
4. (pe) la cântători: at cockcrow, at daybreak.^[2][8]

Related words

• cântăreț
• cântec
• Aromanian cãntãtor

Usage notes

The phrase pe la cântători “at cockcrow” is frequent in folk poetry, for example in Alecsandri's collection.^[8][14]

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 163
3. ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 341
4. ^ a b c d e f g h i j k Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. cântător
5. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. cânta
6. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. cînta
7. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 288
8. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. cântător
9. ^ Ștef, Dorin (2021), Dicționar de regionalisme și arhaisme din județul Maramureș, 3rd ed., Baia Mare, p. s.v. cântător
10. ^ a b Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. cîntător
11. ^ a b Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Ezra 2:65
12. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. cîntător
13. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. s.v. cîntător
14. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 448