șerpânță

Forms

șerpânță f (uncountable)^[1] Regional variants are șerpință and the neuter șerpânț;^[2][3] Pamfile and Lupescu write șărpință.^[2][3]

Etymology

The DLR and MDA2 take it as a derivative from Romanian șarpe (“snake”).^[3][2] Pușcariu instead proposed Vulgar Latin *serpentia, formed on serpēns (“snake”), and noted that the other plant name șerpariță is a Romanian derivative of the word for the snake.^[4] The DLR and MDA2 cite his form as a comparison only.^[3][2] Wiktionary takes the word from the genitive serpentis, used as a noun in early Romanian.^[1] Șăineanu explains the name as “the snake's herb”.^[5]

Earliest recorded meaning

MDA2 dates the first record to Damé's Romanian–French dictionary of 1893–1895.^[2] The DLR names several botanical works after it, among them Brândză's flora and Panțu's dictionary of plant names.^[3]

Semantic evolution

Folk botany gives the name to several herbs used in medicine.^[3] In general use it is the biting stonecrop, also called șerpariță; in Bucovina it is the cross gentian; elsewhere it is the milkwort.^[2][3] Panțu records șerpânță for the stonecrop at Prisaca in Câmpulung county and șerpânța for the gentian in Bucovina.^[6][7] Pamfile and Lupescu record șărpință among the plants boiled for a yellow dye.^[3]

Timeline

• 1893–1895 – first record, in Damé's dictionary.^[2]
• 1905 – Pușcariu names it as the milkwort and proposes Latin *serpentia.^[4]
• 1929 – Panțu records it for the stonecrop and the cross gentian.^[6]

Meanings

Noun

1. (popular) The biting stonecrop (Sedum acre); șerpariță.^[2][3][6]
2. (Bucovina) The cross gentian (Gentiana cruciata); fierea pământului.^[2][5][7][1]
3. (popular) The milkwort (Polygala vulgaris).^[2][4][1]

Related words

• șarpe
• șerpariță

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h i j Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 1096
3. ^ a b c d e f g h i Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. șerpânță
4. ^ a b c Pușcariu, Sextil (1905), Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache I: Lateinisches Element, Heidelberg: Carl Winter, p. 143
5. ^ a b Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 584
6. ^ a b c Panțu, Zach. C. (1929), Plantele cunoscute de poporul român. Vocabular botanic cuprinzând numirile române, franceze, germane și științifice, 2nd ed., București: Editura Casei Școalelor, p. 272
7. ^ a b Panțu, Zach. C. (1929), Plantele cunoscute de poporul român. Vocabular botanic cuprinzând numirile române, franceze, germane și științifice, 2nd ed., București: Editura Casei Școalelor, p. 111