ședea

Forms

ședea (third-person singular present șade, past participle șezut, third-person subjunctive șadă), 2nd conjugation^[1] The present is șed, șezi, șade, with Moldavian șede and the subjunctive să șadă or să șază.^[2] Muntenia and Oltenia also have a first person șez, Transylvania șeg.^[3]

Etymology

It is inherited from Latin sedeō (“to sit”).^{[2][3][4][1][5]} The Latin verb comes from *sed- (“to sit”).^[1][6]

The verb survives in all four branches: Aromanian șed, Megleno-Romanian șǒd and Istro-Romanian șed.^[2][7] Its Romance cognates include Italian sedere, Occitan sezer, French seoir, Catalan seure, Spanish seer and Portuguese seer.^[2][5]

Ciorănescu notes that though it is clearly different from sta, popular speech confuses them, saying stai jos (“sit down”) for the correct imperative.^[2] așeza and șes are related.^[2]

Earliest recorded meaning

The verb is in the first Romanian psalter, the Psaltirea Hurmuzaki (c. 1500–1520), as șede “he sits” (Ps 9:30) and the infinitive ședea (Ps 68:15).^[8][9][3] The Codicele Voronețean has șidea for those who sat with the king.^[10]

Semantic evolution

The core sense, “to be seated”, gave “to sit down”, “to stay, remain somewhere”, “to live, dwell” and “to be idle”.^[2][4] In the old language the verb was also transitive, “to seat, set someone on a throne”: the Bible of 1688 says „Și-l șezură pre el preste scaunul împăraților” “and they set him on the throne of the kings”.^[11] With bine or rău it means “to suit” or “not to suit”.^[4][2] Many phrases build on it: a ședea pe ghimpi “to be on tenterhooks”, a ședea pe capul cuiva “to pester someone”, a ședea cu mâinile în sân “to do nothing”.^[4]

Romanian derived ședere “stay, residence”, șezătoare “evening gathering for spinning and talk” and șezut “seat, bottom”;^[2] ședință “meeting” is French séance adapted to ședea.^[2]

Timeline

• c. 1500-1520 – șede and ședea in the Psaltirea Hurmuzaki.^[8][3]
• c. 1563-1583 – șidea in the Codicele Voronețean.^[10]
• 1570 – șade, șezi and șezură in Coresi's psalter.^[12]
• c. 1573-1578 – the Psaltirea Scheiană, Tiktin's first record.^[11]
• 1688 – transitive a ședea “to seat” in the Bucharest Bible.^[11]

Meanings

Verb

1. To sit, to be seated.^[4][13]
2. To sit down, take a seat; to stop and rest;^[4] (in the imperative or negative) to keep still: Șezi locului! “Keep still!”^[4]
3. To stay, remain somewhere or in some position for a time;^[4] a ședea la masă “to sit at table, to eat”.^[4]
4. To spend time somewhere;^[4] (rare, of things) to be placed or stored somewhere.^[4]
5. To dwell, live somewhere.^[4][2]
6. With bine, rău, frumos: to suit or not suit someone; to be or not be proper.^[4]
7. To be in a certain situation in relation to something or someone.^[4]
8. To be idle, to have no occupation: Ce faci? Șed și aștept. “What are you doing? I'm sitting and waiting.”^[4]

Word family

• cuședea
• ședere
• ședință
• șezătoare
• șezut

Related words

• așeza
• șes
• sta
• Latin sedeō

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h i j k Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. ședea
3. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 1093
4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1086
5. ^ a b Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 7780
6. ^ de Vaan, Michiel (2008), Etymological Dictionary of Latin and the other Italic Languages, Leiden Indo-European Etymological Dictionary Series 7, Leiden; Boston: Brill
7. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1004
8. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 9:30
9. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 68:15
10. ^ a b Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. ședea
11. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. ședea
12. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 109:1
13. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. ședea