înfășa

Forms

Verb: third-person singular present înfașă, past participle înfășat; 1st conjugation.^[1]

Etymology

It is inherited from Latin fasciāre (“to swathe, bandage”), from fascia (“band, swaddling band”).^[2][3][4][1] The DEX, Candrea and Densusianu and Wiktionary give the prefixed *infasciāre instead or beside it.^[5][6][1] Ciorănescu thinks the prefix în- must be late and that the verb may also be an internal derivative of fașă.^[2] MDA2 gives that analysis.^[7]

The word survives south of the Danube: Aromanian nfash and Megleno-Romanian anfaș.^{[2][8][9][10]} Ciorănescu compares Albanian faškjoń, Italian fasciare, Occitan faissar, French faisser, Spanish fajar and Portuguese enfaixar.^[2] Wiktionary adds Friulian infassâ.^[1]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates the first record to the Codicele Voronețean of the 16th century (Acts 28:20), in the wider sense “to wrap, bind”.^[3] MDA2's first record is Varlaam's Cazania of 1643, where a passage reads „pre fiiul tău l-ai băiat și l-ai înfășat” “you bathed your son and swaddled him”.^[7][11]

Semantic evolution

The old language used it for wrapping anything: Dosoftei tells how the relics of a saint were gathered, wrapped and buried.^[3] The specific sense “to swaddle a baby” is the usual one now, and by extension it means to bandage a part of the body.^[5][7] In the Banat the verb is înfășia.^[3] Ciorănescu calls it a word known everywhere, as the linguistic atlas shows.^[2]

Timeline

• c. 1563-1583 – first record, in the Codicele Voronețean.^[3]
• 1643 – “to swaddle” in Varlaam's Cazania.^[7][11]
• c. 1660-1670 – înfășat in a Slavonic–Romanian lexicon.^[12]

Meanings

Verb

1. (transitive) To swaddle a baby.^[5][7][1]
2. (transitive, by extension) To wrap a part of the body in a bandage or a poultice.^[5][7]
3. (obsolete) To wrap.^[7]

Word family

• înfășura
• înfășurător
• înfășurătură
• desfășa
• desfășura

Related words

• fașă
• Aromanian nfash

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. înfășa
3. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. înfășá
4. ^ Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 3209
5. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 546
6. ^ Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București
7. ^ a b c d e f g Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1225
8. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 749
9. ^ Pascu, Giorge (1925), Dictionnaire étymologique macédoroumain, 2 vols. (I: Les éléments latins et romans; II: Les éléments grecs, turcs, slaves, albanais, germaniques, magyars, néologismes, créations immédiates, obscurs), Iași: Cultura Națională, p. 1, 83
10. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 17
11. ^ a b Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. înfășa
12. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. înfășat