împușcătură

Forms

împușcătură f (plural împușcături)^[1] A northern variant is pușcătură, found in Budai-Deleanu and Sadoveanu; a folk tale quoted by Tiktin has „ba și pușcături am auzit” “and we even heard shots”.^[2][3][4]

Etymology

It is formed from Romanian împușca (“to shoot”) + -ătură.^[5][6][2][1]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates it from 1800, in Budai-Deleanu, with the sense “a shot from a firearm”.^[2] The Lexicon de la Buda of 1825 glosses it with Latin jaculatio, Hungarian lövés and German Schuß.^[7] MDA2 cites Costache Negruzzi for its first record.^[6]

Semantic evolution

The word names a shot and the bang of a firearm;^[2][5] Negruzzi writes of someone who constantly seemed to hear shots.^[2][5] Scriban and MDA2 also record the range of a gun, and Scriban's example measures a distance in shots: trei împușcături to the bank.^[4][6] Mining took it for an explosive charge placed in rock or ore, or a set of such charges fired at once.^[5][3]

Timeline

• 1800 – the first record, in Budai-Deleanu, with the variant pușcătură.^[2]
• 1825 – împușcătură “shot” in the Lexicon de la Buda.^[7]

Meanings

Noun

1. A gunshot; the noise of a firearm going off: s-au auzit împușcături în noapte “shots were heard in the night”.^[5][8]
2. (dated) The range of a firearm.^[6][4]
3. (mining) An explosive charge placed in rock or ore to break it up.^[5][6]

Related words

• pușcă
• împușcare

References

1. ^ a b Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. împușcătură
3. ^ a b Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 582
4. ^ a b c Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 675
5. ^ a b c d e f DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 535
6. ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1198
7. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 285
8. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional