sfoară

Forms

sfoară f (plural sfori)^[1] Moldavian șfoară and northern șfară, plural șferi, are regional variants: Creangă writes of „o șfoară cu motocei la capăt” “a string with tassels at the end”.^[2][3][4] A form sfară appears in a customs list of 1726–1733.^[2]

Etymology

It is borrowed from Old Church Slavonic съвора (sŭvora, “clasp, buckle”) according to DER, the DLR and Wiktionary, following Miklosich, Cihac and Conev.^[5][2][1] The Slavic word continues Proto-Slavic *sъvora, formed with *sъ on a stem related to *verti (“to shut”).^[1][6][7] Its relatives are Russian свора (svora, “leash of hounds”), Polish swora or sfora, Czech svor (“clamp”) and Slovene svora (“long beam of a cart”).^[6][5] DEX derives the word instead from Modern Greek σφόρα (sfóra), as Scriban did;^[8][3][7][4] Tiktin only compares the Greek and the Slavic words, and MDA2 calls the origin unknown, comparing the Slavonic and Ukrainian свора (svora).^[8][3][7][4] DER holds that the Moldavian variant șfară reflects the Ukrainian vowel, though its ⟨ș-⟩ is unclear, and that a Ukrainian form was borrowed back from Romanian.^[5]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is a document of about 1645 published by Iorga.^[7] MDA2 starts with the Anonymus Caransebesiensis, a Romanian–Latin glossary of about 1650.^[4] The 17th-century Slavonic–Romanian lexicons use sfoară to gloss Slavonic вервь “cord”, the first of them about 1660.^[9]

Semantic evolution

The core sense is a thin cord of twisted fibres used for tying.^[8][7] Builders stretched such a cord to measure and to set out straight lines, as in the ballad where the master masons „sferile-ntindea” “stretched out the cords”; from this come tras cu sfoara “dead straight” and the adverbial sfoară “straight”.^[7][3] The measuring line also gave an old unit of land and a small plot, o sfoară de moșie;^[8][5] DER notes the same sense in funie.^[8][5] A trage sforile “to pull the strings” comes from the puppet theatre, and a trage pe sfoară means “to cheat”.^[10][3] In gymnastics the word names the splits.^[8][11] Regional speech in Muntenia also uses it for a narrow strip of land and for a local shower of rain.^[12]

Timeline

• c. 1645 – the first record, in a document published by Iorga.^[7]
• c. 1650 – sfoară in the Anonymus Caransebesiensis.^[4]
• c. 1660 – a gloss of Slavonic вервь “cord” in a Slavonic–Romanian lexicon.^[9]
• 1726–1733 – sfară in a customs list.^[2]
• 1825 – sfoară “string, twine” in the Lexicon de la Buda.^[13]

Meanings

Noun

1. A long string or twine made by twisting textile fibres (flax, hemp, cotton), used mainly for tying: a lega un pachet cu sfoară.^[8][1]
2. A fibrous, flexible strip taken from certain plants and used for tying.^[8]
3. (historical) An official unit of land measure whose value varied by period; a small plot of farmland: o sfoară de moșie “a small estate”.^[8][14]
4. (gymnastics) The splits;^[8] sfoară în față “the side splits”.^[8]

Word family

• sforărie
• șfărui

Related words

• Old Church Slavonic съвора (sŭvora)

Usage notes

Common phrases: a trage pe cineva pe sfoară “to cheat someone”, a trage sforile “to pull strings in secret”, a întinde sfoara “to push things too far” and a da sfoară în țară “to spread the news”.^[8][4]

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. sfoară
3. ^ a b c d e Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 1196
4. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 878
5. ^ a b c d e Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. sfoară
6. ^ a b Vasmer, Max (1964–1973), Ètimologičeskij slovar' russkogo jazyka, transl. and suppl. by O. N. Trubačev, 4 vols., Moskva: Progress
7. ^ a b c d e f g Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. sfoáră
8. ^ a b c d e f g h i j k l DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1013
9. ^ a b Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro
10. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 589
11. ^ Breban, Vasile (1980), Dicționar al limbii române contemporane de uz curent, București: Editura Științifică și Enciclopedică
12. ^ Marin, Maria; Mărgărit, Iulia, Glosar dialectal. Muntenia, București: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”
13. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.)
14. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. sfoară