naval

Forms

naval m or n (feminine singular navală, masculine plural navali, feminine/neuter plural navale)^[1]

Etymology

It is borrowed from French naval,^{[2][3][4][5][1]} and Marcu names Latin nāvālis (“of ships”) beside the French word.^[6] Marcu and Maneca compare Italian navale and the Latin adjective,^[7] and Scriban took the word straight from Latin.^[8] In Romanian it goes with navă “ship”, as if formed with the suffix -al.^[1]

The French adjective was borrowed in the early 14th century from the Latin one, a derivative of nāvis (“ship”).^[9]

Earliest recorded meaning

The first records are in periodicals of 1829: „o bătălie navală sau de mare” “a naval battle, or one at sea”.^[5][3] A year later the same press wrote of „oastea navală (plutitoare)” “the naval (floating) army”, a fleet of 110 warships.^[5]

Semantic evolution

The early quotations gloss the new adjective with native words, de mare “of the sea” and plutitoare “floating”.^[5] Negulici's dictionary of neologisms (1848) explains it as belonging to navigation or to warships, in armată, putere, bătaie and victorie navală.^[10] Șăineanu (1929) still defines it as relating to warships,^[11] while Scriban and the CADE give the wider sense “relating to ships”, with luptă navală “naval battle” and forțe navale “naval forces”.^[8][12] Shipbuilding terms such as șantier naval “shipyard” and inginer naval “naval engineer” use it too.^[13][8]

Timeline

• 1829 – bătălie navală “naval battle” in the press, the first record.^[5][3]
• 1830 – oastea navală “the fleet”.^[5]
• 1848 – in Negulici's dictionary of neologisms.^[10]
• 1870 – in Costinescu's dictionary, with French armée navale.^[14]
• 1886 – in Barcianu's dictionary, with German Seeschlacht for bătălie navală.^[15]

Meanings

Adjective

1. Relating to ships or to navigation: șantier naval “shipyard”.^[2][13]
2. Carried out with ships, at sea: bătălie navală “naval battle”.^[3][5]
3. Made up of ships: forțe navale “naval forces”;^[3][12][13] bază navală “naval base”.^[3][12][13]

Related words

• navă
• navigație

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 691
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 99
4. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. naval
5. ^ a b c d e f g Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. naval
6. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. naval
7. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. naval
8. ^ a b c Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 853
9. ^ Rey, Alain, ed. (1992), Dictionnaire historique de la langue française, Paris: Le Robert, p. s.v. naval
10. ^ a b Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. naval
11. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 421
12. ^ a b c Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. naval
13. ^ a b c d Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 3, 164
14. ^ Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 2, 139
15. ^ Barcianu, Sava Popovici (1886), Dicționar român-germân și germân-român, revised by D. P. Barcianu, part I: român-germân, Sibiu: Institut tipografic, p. 401