lânos

Forms

lânos m or n (feminine singular lânoasă, masculine plural lânoși, feminine/neuter plural lânoase)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian lână + -os, according to DEX, MDA2, DLR and Tiktin.^[2][3][4][5] Candrea and Densusianu, Șăineanu, CADE and the REW derive it instead from Latin lānōsus (“woolly”), and Scriban and Wiktionary give both views.^{[6][7][8][9][10][1]}

The word survives south of the Danube: Aromanian lãnos and Megleno-Romanian lănos.^[11][12][6] Papahagi and Pascu derive the Aromanian word from the same Latin adjective.^[11][12] The Romance cognates include Italian lanoso, French laineux, Occitan lanos, Catalan llanós and Spanish lanoso.^[9][6]

Earliest recorded meaning

The first record is in Dosoftei's metrical psalter, printed at Uniev in 1673, which wishes the faithful sheep that are fruitful and woolly: „Oile lor le sunt plodicioase, Cu prăsâlă ieșind și lânoase” “their sheep are fruitful, coming out with young and woolly”.^[3][4]

Semantic evolution

Said first of sheep with a rich fleece, the word was soon applied to anything that looks like wool: hair, clouds and mist, the long thick coat of an animal.^[4][3][2] In the 19th century vită lânoasă “woolly beast” was a term for the sheep.^[4][3] Other senses are “soft”, “made of wool”, said of fabrics, and “downy”, said of plants and caterpillars.^[3] A proverb recorded by Iordache Golescu mocks those who want a wife, or a world, without fault: o vrei și lânoasă și lăptoasă “you want her both woolly and milky”.^[4][5]

Timeline

• 1673 – lânoase “woolly”, of sheep, in Dosoftei's metrical psalter, the first record.^[3][4]
• 1703 – lânos in a text dated by Tiktin.^[5]
• 1825 – lânos glossed with Latin lanosus in the Lexicon de la Buda.^[13]
• 1829 – sheep that are less woolly than merinos, in a periodical DLR cites as AR.^[4]

Meanings

Adjective

1. Of animals: rich in wool, with a thick fleece: o oaie lânoasă “a woolly sheep”.^[2][3][1]
2. Of hair or fur: like wool; by extension, soft.^[2][3]
3. Of plants: downy.^[3]

Related words

• lână
• lânar

Usage notes

The proverb o vrei și lânoasă și lăptoasă, și să-ți vie de cu seară acasă is said of someone who wants a flawless wife or expects perfection of everyone.^[4][8]

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 582
3. ^ a b c d e f g h i Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1331
4. ^ a b c d e f g h Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. lânos
5. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. lânos
6. ^ a b c Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București
7. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 355
8. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. lînos
9. ^ a b Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter, p. 4895
10. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 753
11. ^ a b Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 637
12. ^ a b Pascu, Giorge (1925), Dictionnaire étymologique macédoroumain, 2 vols. (I: Les éléments latins et romans; II: Les éléments grecs, turcs, slaves, albanais, germaniques, magyars, néologismes, créations immédiates, obscurs), Iași: Cultura Națională, p. 1, 108
13. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 342