implica

Forms

implica (third-person singular present implică, past participle implicat, third-person subjunctive implice) 1st conjugation^[1]

Etymology

It is borrowed from French impliquer, a neologism of the 19th century, with Latin implicō as a second model.^{[2][3][4][1][5]} The neologism dictionaries add Italian implicare, and MDA2 names only French and Italian.^[6][7] The Latin verb meant “to fold in, wrap, entangle”, from in- and plicō (“to fold”).^[8][1][9]

French borrowed its verb from Latin in 1377, while the same Latin verb had given employer (“to use”) by inheritance.^[10] Graur sets amploaiat, from employé, in the same Latin family.^[11]

Earliest recorded meaning

The earliest record in these sources is Negulici's dictionary of neologisms (1848), with the old infinitive implicare: to insert, to include, to entangle someone in an accusation.^[12] MDA2 cites it only from the penal code of the Socialist Republic.^[7]

Semantic evolution

Negulici's two senses, “to contain” and “to draw someone into an accusation”, are still the two main ones.^[12][2] The DA quotes Maiorescu for the sense “to mix up in an affair”.^[8] The reflexive a se implica “to get involved, to commit oneself” is recorded in the recent dictionaries.^[4] The sense “to contain” is now old.^[7]

Timeline

• 1848 – implicare in Negulici's dictionary of neologisms.^[12]
• 1931 – implica “to involve; to entail” in CADE.^[13]

Meanings

Verb

1. (third person) To entail, to include, to have as a consequence.^[2][1]
2. To involve someone in an unpleasant or dishonest affair, a trial and the like; to implicate.^[2][7][1]
3. (reflexive) To get involved, to commit oneself.^[4]

Word family

• implicație
• implicit
• implicare

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 494
3. ^ Costăchescu, Adriana; Dincă, Daniela; Dragoste, Ramona; Popescu, Mihaela; Scurtu, Gabriela (2009–2010), Dicționar de împrumuturi lexicale din limba franceză (DILF), 2 vols., Craiova: Universitaria, p. s.v. implica
4. ^ a b c Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. implica
5. ^ Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. implica
6. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. implica
7. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1118
8. ^ a b Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. implica
9. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press
10. ^ Rey, Alain, ed. (1992), Dictionnaire historique de la langue française, Paris: Le Robert
11. ^ Graur, Alexandru (1980), Cuvinte înrudite, București: Editura Științifică și Enciclopedică
12. ^ a b c Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. implicare
13. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. implica