iacă

Forms

iacă, also iaca and iacătă (interjection)^[2] The Palia de la Orăștie (1581–1582) has iaca: „și caută, iaca înaintea lui trei bărbați stau” “and he looks, and see, three men stand before him” (Genesis 18:2).^[3] Dosoftei sometimes writes it apart, as ia că: „Ia că mă duc” “look, I am going”.^[3]

Etymology

It is formed from Romanian ia + că, the interjection ia “look” and the conjunction că.^[2][4][5] Tiktin calls this derivation possible and notes that old texts sometimes write the two parts apart; he compares the variant iaca with daca beside dacă.^[3] Another view takes it from Latin ecce (“behold”) or eccam, and Wiktionary compares Italian ecco.^[1]

Earliest recorded meaning

Tiktin's first record is a Gospel text of 1551–1553 (Matthew 20:18).^[3] MDA2 dates it from the Palia de la Orăștie of 1581.^[4] Dosoftei's verse psalter has „Iacă mă-mpresoară pizmașii” “see, my foes surround me”.^[3]

Semantic evolution

The basic use points to someone or something: “look, here is”.^[2][6] It also marks a sudden appearance, “all at once”, and expresses surprise, annoyance or protest.^[2][4] The Lexicon de la Buda of 1825 equates it with ecce and notes that it is joined to personal pronouns.^[7] A strengthened form is iacătă, often followed by că or a direct object.^[6]

Timeline

• 1551–1553 – the first record, in a Gospel text.^[3]
• 1581–1582 – iaca in the Palia de la Orăștie.^[3][4]
• 1673 – iacă in Dosoftei's verse psalter.^[3]
• 1825 – Êakà “behold” in the Lexicon de la Buda.^[7]

Meanings

Interjection

1. look, see, here is: draws attention to someone or something; also “listen”: Iacă ce mi-a spus.^[2][1]
2. All of a sudden, unexpectedly.^[2][8]
3. Expresses surprise, annoyance or protest;^[2][1] “well, why”.^[2][1]

Related words

• ia
• iată

Usage notes

Variants are iaca and iacătă.^[2] DEX lists a second iacă, an old and regional word for “grandmother”, from Modern Greek γιαγιά (giagiá) remodelled after bunică.^[2] Scriban and Șăineanu give it as a popular or Moldavian word.^[9][10]

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h i j DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1, 484
3. ^ a b c d e f g h Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. iacă
4. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1097
5. ^ Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. iacă
6. ^ a b Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 477
7. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 203
8. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. iacă
9. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 610
10. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 300