hal

Forms

hal n (uncountable)^[1]

Etymology

It is borrowed from Ottoman Turkish حال (hal, “state, condition”), from Arabic حَال (ḥāl, “state, situation, circumstance”).^{[2][3][4][1][5]} Ciorănescu notes that Turkish lacks the pejorative shade of “bad state” that the word has in every Balkan language that borrowed it.^[2][6]

The Balkan counterparts include Aromanian halà, Megleno-Romanian al, Modern Greek χάλι (cháli), Albanian hall, Bulgarian хал (hal) and Serbo-Croatian hal.^{[2][7][8][9][5]} Șăineanu discussed the word among the Turkish elements of Romanian.^[10][11]

Earliest recorded meaning

The first record is a manuscript of 1715, printed in Arhiva românească: the vizier asked about “halul cetății”, the state of the fortress, and about the state of the war.^[4][10] In these early texts the word was neutral, “state, situation”.^[10]

Semantic evolution

In E. Kogălniceanu's chronicle, printed in the Letopisețe, the word means a misfortune, an unlucky turn of events.^[10][6] The modern sense, a pitiful or wretched state, is the usual one in Beldiman, Alecsandri, Creangă and later writers.^[6][10][4] The phrase într-un hal fără (de) hal means “in the worst possible state”, and the old a nu avea hal să “not to be able to”.^[6][12] Pann also used n-are hal of a cheese that was no good at all.^[4]

Timeline

• 1715 – halul cetății “the state of the fortress” in a manuscript chronicle.^[4][10]
• 1885 – Șăineanu lists it among the Turkish elements of Romanian.^[11]

Meanings

Noun

1. A bad state, a wretched condition or situation.^[3][13]
2. În așa hal (că): to such an extent (that). Într-un hal or într-un hal fără (de) hal: in the worst possible state.^[3][14]
3. (dated) Possibility, in a nu avea hal să “not to be able to”.^[3][6]
4. (obsolete) A misfortune.^[13][2]

Related words

• Aromanian halã
• Ottoman Turkish حال (hal)

Usage notes

The word is mostly used without a plural;^[6][13] DA calls the plural haluri unusual.^[6][13] Mă vezi în ce hal sunt? asks someone to look at the state they are in.^[3]

References

1. ^ a b Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. hal
3. ^ a b c d e DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 457
4. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. hal
5. ^ a b Demiraj, Bardhyl (ed.), Digitales philologisch-etymologisches Wörterbuch des Albanischen, Ludwig-Maximilians-Universität München
6. ^ a b c d e f g Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. hal
7. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne
8. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 9
9. ^ Ινστιτούτο Νεοελληνικών Σπουδών (Ίδρυμα Μανόλη Τριανταφυλλίδη) (1998), Λεξικό της κοινής νεοελληνικής, Thessaloniki: Aristotle University of Thessaloniki
10. ^ a b c d e f Șăineanu, Lazăr (1900), Influența orientală asupra limbei și culturei române, vol. I: Introducerea; vol. II.1: Vorbele populare; vol. II.2: Vorbele istorice, literare, Indice, București: Socec, p. 2, 198
11. ^ a b Șăineanu, Lazăr (1885), Elemente turcești în limba română, București (offprint from Revista pentru istorie, archeologie și filologie)
12. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne
13. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1037
14. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional