guvernamental

Forms

guvernamental m or n (feminine singular guvernamentală, masculine plural guvernamentali, feminine/neuter plural guvernamentale)^[1]

Etymology

It is borrowed from French gouvernemental, a 19th-century neologism.^{[2][3][4][5][1]} The French adjective is formed on gouvernement (“government”) with the suffix -al.^[1] Scriban also connects it with the Romanian noun guvernament, the older form of guvernământ, and Wiktionary notes that it can be analysed within Romanian as that noun with the suffix -al.^[6][1]

Earliest recorded meaning

The earliest record found is in Negulici's dictionary of neologisms of 1848, which prints it in the transitional alphabet and explains it as “belonging to the head of the state”, with the example justiție guvernamentală.^[7] MDA2 dates its first record to Iacob Negruzzi's collected writings of 1893.^[3]

Semantic evolution

Scriban gives two senses in 1939: “relating to the government” and “supporting the government”, as in deputat guvernamental “a deputy of the governing party”.^[6] CADE also used it as a noun for a supporter of the government.^[8] The modern dictionaries add the senses “issued by the government” and “representing the government”.^[2][3]

Timeline

• 1848 – guvernamental in Negulici's dictionary of neologisms.^[7]
• 1893 – in Iacob Negruzzi's collected writings, MDA2's first record.^[3]
• 1931 – CADE records the noun use “supporter of the government”.^[8]

Meanings

Adjective

1. Belonging to or concerning the government: politică guvernamentală “government policy”.^[2][3]
2. Issued by the government: o hotărâre guvernamentală “a government decision”.^[2][3]
3. Representing the government: o delegație guvernamentală “a government delegation”.^[2][9]
4. Supporting the government; of the governing party: presa guvernamentală “the pro-government press”.^[2][6]

Related words

• guvern
• guvernământ
• guverna

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 455
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1034
4. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România
5. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual
6. ^ a b c Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 583
7. ^ a b Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. guvernamental
8. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. guvernamental
9. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne