arătos

Forms

arătos m or n (feminine singular arătoasă, masculine plural arătoși, feminine/neuter plural arătoase)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian arăta + -os, the verb “to show; to look” with the adjective suffix.^[2][3][4][1] Tiktin and Scriban give the same base.^[5][6] Hasdeu explained it as formed on the verb stem by the suffix -os, comparing arzos.^[7]

Earliest recorded meaning

DELR and Tiktin date the first record to 1698, in Dimitrie Cantemir's Divanul.^[8][5] Cantemir writes of the fruit of death as „frumoasă dară și arătoasă la chip și mângăioasă la videare” “beautiful, then, and fine-looking in form and pleasing to the sight”.^[7][2]

Semantic evolution

From the start the adjective describes outward appearance: a person or animal that is good-looking, stately, imposing.^[2][7] Hasdeu noted that it is a synonym of frumos and mândru only where looks are meant, and close to both chipeș and măreț.^[7] Nicolae Costin's chronicle has Prince Stephen arriving „pe un cal foarte arătos și mare” “on a very fine and large horse”.^[5][2]

Applied to things, especially buildings, it means “imposing”, as in Odobescu and Sbiera; more loosely, “pleasant to look at”.^[2][3] Folk poetry compares a young man to a fir tree: „Cum e bradul arătos, Așa-i badea de frumos”.^[7][9] The DA also records the negative nearătos in a text of the Uricariul.^[2]

Timeline

• 1698 – arătoasă in Cantemir's Divanul, the first record.^[8][5]
• 1705 – several times in Cantemir's Istoria ieroglifică.^[7]
• 19th century – arătos “stately” in Ispirescu, Odobescu and Sbiera.^[2]

Meanings

Adjective

1. Of people and animals: good-looking, handsome, with a fine bearing: Fratele ei e un bărbat înalt și arătos.^[4][3]
2. Of a stately, majestic appearance.^[3][2]
3. Of things, especially houses: large and imposing.^[3][9]
4. By extension, of things: pleasant to look at.^[3][10]

Related words

• arăta
• arătare
• chipeș
• chipos

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. arătos
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 88
4. ^ a b DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 58
5. ^ a b c d Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. arătos
6. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 116
7. ^ a b c d e f Hasdeu, B. P. (1886–1898), Etymologicum Magnum Romaniae: dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, 4 vols. (A–Bărbat), București: Socec
8. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. arăta
9. ^ a b Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne
10. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional