încrezător

Forms

încrezător m or n (feminine singular încrezătoare, masculine plural încrezători, feminine/neuter plural încrezătoare)^[1]

Etymology

It is formed from Romanian încrede + -ător, the agent suffix on the verb meaning “to trust”.^[2][1][3] MDA2 and NODEX divide it instead as the prefix în- with crezător “believing”.^[4][5] DELR adds that its old sense “guarantor” followed German Gläubiger.^[3]

The verb is itself formed on crede “to believe” with the same prefix, recorded from 1581.^[2][6] Cihac traced that verb to Latin crēdō.^[7]

Earliest recorded meaning

DELR dates the word to 1787, both as the adjective “trusting” and as an old noun “guarantor, surety”.^[3] MDA2 cites it only from the DA of 1913.^[4]

Semantic evolution

The noun sense “guarantor” has gone out of use.^[3] The adjective describes someone who trusts, and also someone who trusts too easily, close to credul.^[4][2] It is used as an adverb too, “with trust”, and with în sine it describes self-confidence.^[2][8] Its opposite neîncrezător “distrustful” is recorded from 1832.^[3]

Timeline

• 1581 – the verb încrede in Coresi.^[6]
• 1787 – încrezător “trusting” and “guarantor”.^[3]
• 1832 – neîncrezător “distrustful”.^[3]
• 1913 – the DA, MDA2's first record.^[4]

Meanings

Adjective

1. trusting, having confidence in someone or something; confident.^[2][4][1]
2. Too ready to trust; credulous.^[4][2]

Adverb

1. With trust, trustingly.^[2][5]

Word family

• neîncrezător

Related words

• încrede
• încredere
• crede

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 542
3. ^ a b c d e f g Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. crede
4. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1216
5. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. încrezător
6. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1215
7. ^ Cihac, A. de (1870), Dictionnaire d'étymologie daco-romane I: Éléments latins comparés avec les autres langues romanes, Frankfurt am Main, p. 62
8. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 610