nãuntru

Forms

nãuntru^[1]

• Other spellings: nuntru, nunt, nauntru and nãintru in Wiktionary;^[1] nauntru, nãintru and nuntru in Cunia, all referred to nãuntru;^[2][3] NAÚNTRU in Papahagi's dictionary,^[4] with NĂÍNTRU,^[5] NÎÚNTRU^[6] and NÚNTRU;^[7] núntru in Mihăileanu's Romanian-based spelling;^[8] Νᾳούντρου in Kavalliotis's word list.^[9] Pascu records näuntru, nauntru, nuntru and Boiagi's inuntru.^[10]
• Regional forms: nountru, nointru and nuntru in Weigand's texts;^[11] nauntru and nuntru in Papahagi's folk tales.^[12][13]
• Capidan found nauntru as common as nuntru, but nuntru is used mostly in the north, where nauntru is almost unknown.^[14]

Etymology

Its origin is debated.^[10][15] According to Pascu it is inherited from Latin illāc (“by that way, there”) followed by intrō (“inside, within”), and compares Romanian lăuntru and Italian laentro;^[10] Candrea and Densusianu take the same Latin phrase as the source of Romanian lăuntru, and explain Romanian înăuntru and the Aromanian word as a blend of lăuntru with înuntru.^[16] Capidan explains the Megleno-Romanian forms as în (“in”) + untru, from intrō.^[17] For the Romanian word Ciorănescu reports Tiktin's and the DAR's in (“in”) + illāc + intrō and Candrea's ad (“to”) + intrō, calls the origin obscure, and sees in it Romanian întru, pronounced untru, with în (“in”) added; he rejects a derivation from the Old Church Slavonic word for "inside", which only resembles it.^[15] The Latin intrō also gave the Aromanian preposition tru "in", under which Pascu files the adverb.^[18][10]

Latin illāc is an adverb from the ablative of illic (“there”), from phrases meaning "that way";^[1] intrō comes from an older *interus, from Proto-Indo-European *h₁énteros (“inner”).^[1]

The word is common to the four Eastern Romance languages: Romanian înăuntru, Megleno-Romanian ănuntru and năuntru, Istro-Romanian núntru.^[15][17][19]

Earliest recorded meaning

The first record is in Kavalliotis's Greek–Aromanian–Albanian word list of 1770, where Νᾳούντρου translates Modern Greek μέσα (mésa, “inside”).^[9]

Semantic evolution

The adverb means "inside, within", both of place and of motion inwards.^[4][20][1] Mihăileanu and Papahagi record núntru also for "in prison": li chicară doiti nuntru "they put both of them in prison".^[8][7] Cunia lists further figurative uses: in Greece (an old sense, now lost), in prison, and at home.^[20]

Timeline

• 1770 – Νᾳούντρου “inside” in Kavalliotis's word list.^[9]
• 1813 – inuntru in Boiagi's grammar, as cited by Pascu.^[10]
• 1894 – nountru, nointru and nuntru “inside” in Weigand's glossary.^[11]
• 1901 – núntru “inside; in prison” in Mihăileanu's dictionary.^[8]

Meanings

Adverb

1. Inside, within; in, indoors.^[4][20][1]
2. (figurative) In prison.^[8][7][20]
3. (figurative) At home.^[20]
4. (figurative, obsolete) In Greece.^[20]

Related words

• Romanian înăuntru
• Romanian lăuntru

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net), p. 702
3. ^ Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net), p. 764
4. ^ a b c Papahagi, Tache (1974), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, 2nd augmented ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 851
5. ^ Papahagi, Tache (1974), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, 2nd augmented ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 853
6. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 776
7. ^ a b c Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 789
8. ^ a b c d Mihăileanu, Ștefan (1901), Dicționar macedo-român, București, p. 387
9. ^ a b c Meyer, Gustav (1895), Albanesische Studien IV: Das griechisch-südrumänisch-albanesische Wörterverzeichnis des Kavalliotis, Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften in Wien, phil.-hist. Classe 132, p. 84
10. ^ a b c d e Pascu, Giorge (1925), Dictionnaire étymologique macédoroumain, 2 vols. (I: Les éléments latins et romans; II: Les éléments grecs, turcs, slaves, albanais, germaniques, magyars, néologismes, créations immédiates, obscurs), Iași: Cultura Națională, p. 1, 173
11. ^ a b Weigand, Gustav (1894), Die Aromunen: ethnographisch-philologisch-historische Untersuchungen, vol. II: Volksliteratur der Aromunen (with a glossary), Leipzig: J. A. Barth, p. 321
12. ^ Papahagi, Pericle (1905), Basme aromâne și glosar, București: Academia Română, p. 649
13. ^ Papahagi, Pericle (1905), Basme aromâne și glosar, București: Academia Română, p. 665
14. ^ Capidan, Theodor (1932), Aromânii: dialectul aromân. Studiu lingvistic, București: Academia Română (Academia Română, Studii și cercetări XX), p. 218
15. ^ a b c Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001)
16. ^ Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București
17. ^ a b Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română
18. ^ Meyer-Lübke, Wilhelm (1935), Romanisches etymologisches Wörterbuch, 3rd ed., Heidelberg: Winter
19. ^ Kovačec, August (1998), Istrorumunjsko-hrvatski rječnik (s gramatikom i tekstovima), Pula
20. ^ a b c d e f Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net)