cãsãbã

Forms

cãsãbã f (plural cãsãbadz, definite articulation cãsãbãlu, definite plural cãsãbadzlji)^[1]

• Masculine in Cunia, Papahagi, Pascu and Polenaković, plural cãsãbadz (cã-sã-bádzĭ);^[2][3][4][5] feminine in Wiktionary.^[1]
• Other spellings: CÎSÎBĂ, plural císibádz, in Papahagi's dictionary;^[3] căsăbău, articled casăbáŭlu, plural casăbádzīti, in Mihăileanu's Romanian-based spelling;^[6] κᾶσᾶμπᾶ and χᾶσᾶβᾶ in Nikolaidis's Greek script, which he transcribes kâsâbă, plural -badz;^[7] Căsăbă in the glossary of Papahagi's tales.^[8]
• Variants: cîsibă, hăsăbă, hăsăpă and hîsîbă in Pascu's sources;^[4] hãsãpã in Wiktionary;^[1] kăsă'bă in Ohrid and Struga.^[9]

Etymology

It is borrowed from Turkish kasaba (“small town, borough”),^[3][4][5][1] from Ottoman Turkish قصبه (kasaba), from Arabic قَصَبَة (qaṣaba).^[1] Nikolaidis compares Modern Greek κασαμπάς (kasampás), itself from Turkish.^[7]

The Turkish word spread through the Balkans: Albanian kasaba and Serbo-Croatian kasaba,^[5] Romanian casaba (“market town”) (now obsolete),^[10] and Megleno-Romanian căsăbă.^[11]

Earliest recorded meaning

Mihăileanu's dictionary of 1901 has căsăbău "town", with tricum pi tu unŭ mare căsăbău "we passed through a big town".^[6]

Semantic evolution

Pascu glosses the Turkish word as a small town or borough;^[4] in Aromanian it is any town or city, a large gathering of houses where people live and work.^[2][3] From it Aromanian formed cîsîbúńu "townsman" and cîsîboáńe "townswoman".^[3][4]

Timeline

• 1901 – căsăbău “town” in Mihăileanu's dictionary.^[6]
• 1905 – Căsăbă “town” in the glossary of Papahagi's tales.^[8]
• 1909 – Nikolaidis derives it from Turkish kasabá.^[7]

Meanings

Noun

1. A town or city.^{[2][3][6][12]}

Related words

• Romanian casaba

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c Cunia, Tiberius (2008), Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editsii Timpurarã (after T. Papahagi, Ș. Mihăileanu and I. Dalametra; online at dixionline.net), p. 269
3. ^ a b c d e f Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 292
4. ^ a b c d e Pascu, Giorge (1925), Dictionnaire étymologique macédoroumain, 2 vols. (I: Les éléments latins et romans; II: Les éléments grecs, turcs, slaves, albanais, germaniques, magyars, néologismes, créations immédiates, obscurs), Iași: Cultura Națională, p. 2, 119
5. ^ a b c Поленаковиќ, Харалампие (2007), Турски елементи во ароманскиот јазик, Скопје, p. 97
6. ^ a b c d Mihăileanu, Ștefan (1901), Dicționar macedo-român, București, p. 98
7. ^ a b c Νικολαΐδης, Κωνσταντίνος (1909), Ετυμολογικόν λεξικόν της κουτσοβλαχικής γλώσσης, Αθήνα, p. 206
8. ^ a b Papahagi, Pericle (1905), Basme aromâne și glosar, București: Academia Română, p. 563
9. ^ Марковиќ, Марјан (2007), Ароманскиот и македонскиот говор од охридско-струшкиот регион (во балкански контекст), Скопје, p. 53
10. ^ Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001)
11. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 63
12. ^ Bara, Mariana (2024), Dictsiunarlu ti cathi dzuuã, online at dixionline.net