Etymologically
Log in

tărie

History Permalink

Etymology and origin of the Romanian word tărie

Confidence
Established
Formation
Derivation
First attested
c. 1500–1520 Psaltirea Hurmuzaki More words from the 15th century
Ultimate origin
Latin tālis
Etymology tree
inherited borrowed derived
Latin tālis
French tel
Italian tale
Romanian tare
Romanian tărie
Spanish tal
From the same root
French tellement ← tel

Pronunciation

Forms

tărie f (plural tării)[1]

Etymology

It is formed from Romanian tare + -ie, from the adjective “strong, hard” with the suffix of abstract nouns.[2][3][4][5][1] Ciorănescu lists it among the derivatives of tare, and Scriban too derives it from the adjective.[6][7] Ciorănescu traces the adjective to Latin tālis.[6][8]

Earliest recorded meaning

The noun is already in the Psaltirea Hurmuzaki of the early 16th century.[2][9] DLR quotes it there in the verse „Glasul Domnului în tărie” “the voice of the Lord in the firmament” (Psalm 28), under the sense “sky, firmament”.[4] The same psalter also uses it for strength and might.[10]

Semantic evolution

Gaster's chrestomathy of old texts glosses it as force, vigour, firmness and virtue, and also as power, rock and firmament.[11] Drăganu's glossary of an old text has “strength”, “troop” and “firmament”.[12] In the 1581 Palia from Orăștie God calls the firmament tărie, and the phrases tăria cerului and tăria văzduhului kept this sense, now poetic.[4][6] Old texts also used it for a stronghold or fortification (a 1645 translation of Herodotus speaks of a strong tărie built of stones and logs), for rocky ground, a prison and an army, all marked obsolete by MDA2.[4][2] Tiktin records a legal sense, “validity”, of a sale or an ordination that has tărie.[5]

The abstract senses grew alongside: moral strength (tărie de suflet, tărie de caracter), firmness, and the phrase cu tărie “firmly, forcefully”.[2][5] Ciorănescu lists further senses: severity, a sharp taste, essence or extract, the middle or height of something.[6] Modern Romanian uses it for the strength of alcohol or an aroma and for the loudness of a sound.[3] In slang and in Maramureș it names a strong drink itself, and the Maramureș phrase cu de-a tăria means “willy-nilly”.[13][8][14]

Timeline

  • c. 1500–1520 – first record, in the Psaltirea Hurmuzaki.[2][9]
  • c. 1551–1558 – in the Psaltirea Voronețeană.[15]
  • c. 1563–1583 – in the Codicele Voronețean (1 Peter 4:11).[5]
  • 1581 – the firmament of Genesis in the Palia from Orăștie.[4]
  • 1645 – a fortification, in a translation of Herodotus.[4]
  • 1649 – Mardarie's Slavonic–Romanian lexicon glosses Slavonic words for strength with it.[16]
  • 1688 – over a hundred occurrences in the Bucharest Bible.[17]
  • 1825 – the Lexicon of Buda gives strength, solidity, the firmament and violence.[18]

Meanings

Noun

  1. Physical strength, power, vigour.[3][19]
  2. Fighting capacity, and moral strength, firmness: tărie de caracter.[3][2]
  3. authority, rule.[3]
  4. Solidity, durability, hardness, and figuratively value or validity.[3][2]
  5. (obsolete) A fortification, stronghold.[3][2]
  6. The height or middle of a period, the culminating moment: în tăria nopții “in the dead of night”.[3][20]
  7. (figurative) The vault of heaven, firmament, the sky, and also a height or peak.[3]
  8. The (high) concentration of alcohol, of an aroma and the like: tăria unei băuturi.[3][19]
  9. The loudness of a sound.[3][19]
  10. (slang, regional) Strong spirits: pălincă, vodka.[13][8][1]

Usage notes

Cu tărie means “firmly, forcefully”: a afirma cu tărie.[2][5] The plural tării is rare.[2]

References

  1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
  2. ^ a b c d e f g h i j Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 1173
  3. ^ a b c d e f g h i j k DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1108
  4. ^ a b c d e f Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. tărie
  5. ^ a b c d e Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. tăríe
  6. ^ a b c d Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. tare
  7. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 1304
  8. ^ a b c Ștef, Dorin (2021), Dicționar de regionalisme și arhaisme din județul Maramureș, 3rd ed., Baia Mare
  9. ^ a b Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 28:4
  10. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 28:10
  11. ^ Gaster, M. (1891), Chrestomatie română: texte tipărite și manuscrise (sec. XVI–XIX), dialectale și populare, cu o introducere, gramatică și un glosar româno-francez, vol. II, Leipzig: Brockhaus / București: Socec
  12. ^ Drăganu, Nicolae (1914), Două manuscripte vechi: Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București: Socec (Academia Română, Studii și cercetări), p. 244
  13. ^ a b Volceanov, George (2007), Dicționar de argou al limbii române, București: Niculescu
  14. ^ Papahagi, Tache (1925), Graiul și folklorul Maramureșului, București: Cultura Națională, p. 234
  15. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 95:7
  16. ^ Ungureanu, Mădălina; Gînsac, Ana-Maria; Moruz, Alexandru (eds.), eRomLex: The First Romanian Bilingual Dictionaries (17th century), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. s.v. tărie
  17. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Facerea 49:24
  18. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.)
  19. ^ a b c Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional
  20. ^ Breban, Vasile (1980), Dicționar al limbii române contemporane de uz curent, București: Editura Științifică și Enciclopedică
Cite this entry

“Tărie.” Etymologically, 12 Nov. 2026, etymologically.com/ro/t%C4%83rie. Accessed 12 Nov. 2026.

Last edited on . ·