păduchios

Forms

păduchios m or n (feminine singular păduchioasă, masculine plural păduchioși, feminine/neuter plural păduchioase)^[1]

Etymology

DEX, MDA2, the DLR and Tiktin take it as formed from Romanian păduche + -os.^[2][3][4][5] Pușcariu, Candrea and Densusianu and Scriban derive it from Latin peduculōsus (“lousy”).^[6][7][8][9] The Latin adjective is formed on peduculus (“louse”).^[1]

The same adjective is found south of the Danube: Aromanian piducljos and Megleno-Romanian piducl'os.^[6][10][11] Romance has Italian pidocchioso, French pouilleux, Spanish piojoso and Portuguese piolhoso.^[7][8]

Earliest recorded meaning

Tiktin dates the first record to about 1670, in the Anonymus Caransebesiensis glossary.^[5] MDA2 and the DLR quote a text of before 1691 about a servant who would put „dulămile lui ceale păduchioase” “his lousy coats” among his master's clothes.^[3][4]

Semantic evolution

From “full of lice” the adjective came to mean dirty and unwashed, then poor and needy, and in contempt worthless or wretched; it is also used as a noun for such a person.^[3][4][2] Regionally it describes cotton cloth woven of poor yarn with black specks in it, and as a feminine noun it names a kind of bunting.^[3] Candrea and Densusianu record the derivative păduchioșie “lice infestation”.^[7]

Timeline

• c. 1670 – the Anonymus Caransebesiensis glossary.^[5]
• before 1691 – păduchioase “lousy” of a servant's coats.^[3][4]
• 1825 – the Lexicon de la Buda glosses it Latin pediculosus.^[12]

Meanings

Adjective

1. lousy, infested with lice; by extension dirty, unwashed.^[2][3][1]
2. (figurative) Poor, needy.^[2][3]
3. (derogatory) Worthless, wretched.^[3][8]

Related words

• păduche
• Aromanian piducljos

References

1. ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 786
3. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 291
4. ^ a b c d Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. păduchios
5. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. păduchios
6. ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. păduche
7. ^ a b c Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București, p. s.v. păduchios
8. ^ a b c Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 947
9. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 453
10. ^ Pascu, Giorge (1925), Dictionnaire étymologique macédoroumain, 2 vols. (I: Les éléments latins et romans; II: Les éléments grecs, turcs, slaves, albanais, germaniques, magyars, néologismes, créations immédiates, obscurs), Iași: Cultura Națională, p. 1, 143
11. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 221
12. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 494