medical

Forms

medical m or n (feminine singular medicală, masculine plural medicali, feminine/neuter plural medicale)^[1]

Etymology

It is borrowed from French médical.^{[2][3][4][5][6]} The French adjective is from Medieval Latin medicālis, formed on Latin medicus (“physician”).^[1] Negulici's dictionary of neologisms gave the Medieval Latin word as its source in 1848,^[7] and Scriban cites Italian medico and Spanish médico beside the French word.^[8] The Romanian noun medic goes back to the same Latin word.^[8]

Earliest recorded meaning

The first record is in the Curierul românesc of 1830, which glossed the new word with a native one: „inspectorii medicali (doctorești)” “the medical (doctors') inspectors”.^[4][3] Another early text explains „fisiognomia medicală” as doctoricească.^[4]

Semantic evolution

The adjective took the place of older Romanian equivalents, medicesc, doctoresc and doctoricesc, which DLR and MDA2 list as dated or popular synonyms.^[4][3] Negulici in 1848 defined it simply as “of medicine”.^[7] It entered set phrases of the administration and of health care: concediu medical “sick leave” and gimnastică medicală “remedial exercises”.^[2][5]

Timeline

• 1830 – inspectorii medicali in the Curierul românesc, the first record.^[4][3]
• 1848 – listed by Negulici among the neologisms.^[7]
• 1893–1895 – in Damé's Romanian–French dictionary.^[9]

Meanings

Adjective

1. Relating to medicine or to the physician: asistență medicală “medical care”.^[2][10]
2. concediu medical: sick leave.^[2][3]
3. gimnastică medicală: exercises meant to correct physical defects or restore a bodily function.^[2][3]

Related words

• medic
• medicină
• Latin medicus

References

1. ^ a b Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 636
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 1479
4. ^ a b c d e Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. medical
5. ^ a b Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. medical
6. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. medical
7. ^ a b c Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. 256
8. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1, 792
9. ^ Damé, Frédéric (1893–1895), Nouveau dictionnaire roumain-français, 4 vols., Bucarest: Imprimerie de l'État, p. s.v. medical
10. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. medical