fază

Forms

fază f (plural faze)^[1]

Etymology

It is borrowed from French phase.^[2][3][1][4] NODEX names German Phase as well.^[5] The French word was borrowed in 1544 from Ancient Greek φάσις (phásis, “appearance; phase of the Moon”), a noun formed on φαίνω (phaínō, “to appear”).^[6][7][8] DETS and Marcu also list a combining form -fază of the same origin.^[9][10]

Earliest recorded meaning

MDA2's first record is in Titu Maiorescu's Critice, the collected essays of 1867–1892.^[3] Early literary uses are figurative, for a stage in a development: Alecu Russo calls folk poetry the first fază of a nation's civilization.^[11]

Semantic evolution

Romanian has both the astronomical sense, the changing aspect of the Moon or a planet, and the figurative “stage of a development”, which Șăineanu and CADE list second.^[12][4] Technical senses came later: a phase of matter in chemistry and physics, a circuit of a polyphase electrical system, and the argument of a sinusoidal quantity.^[11][2][3] The colloquial phrase a fi pe fază “to be on the ball, ready to act at once” is recorded from 1993.^[13]

Timeline

• 1867–1892 – first record, in Maiorescu's Critice.^[3]
• 1929 – the phases of the Moon and the figurative “successive change” in Șăineanu's dictionary.^[12]
• 1950s – the chemical sense “phase of a system”.^[11]
• 1993 – a fi pe fază “to be alert” in România liberă.^[13]

Meanings

Noun

1. Each distinct stage in the development of a natural or social process; each of the successive states of a change.^[2][3]
2. (astronomy) Each of the successive aspects of the Moon or a planet, depending on how much of its sunlit side faces the Earth: fazele Lunii “the phases of the Moon”.^[2]
3. (electricity) Each of the circuits that make up a polyphase electrical system.^[2][5]
4. (physics, chemistry) Each homogeneous part (solid, liquid or gas) of a heterogeneous system; also the argument of a quantity that varies sinusoidally.^[3][2]

Related words

• French phase

Usage notes

A fi pe fază (colloquial) means “to be alert and act promptly at the right moment”.^[2][13]

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 383
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 881
4. ^ a b Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. fază
5. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. fază
6. ^ Rey, Alain, ed. (1992), Dictionnaire historique de la langue française, Paris: Le Robert, p. s.v. phase
7. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. fază
8. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 496
9. ^ Andrei, Nicolae (1987), Dicționar etimologic de termeni științifici: elemente de compunere greco-latine, București: Editura Științifică și Enciclopedică, p. s.v. fază
10. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. fază
11. ^ a b c Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 2, 266
12. ^ a b Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 246
13. ^ a b c Dimitrescu, Florica (1997), Dicționar de cuvinte recente, 2nd ed., București: Logos (with the 3rd ed., 2013, in CLRE), p. s.v. fază