confidențial

Forms

confidențial m or n (feminine singular confidențială, masculine plural confidențiali, feminine/neuter plural confidențiale)^[1]

Etymology

It is borrowed from French confidentiel.^{[2][3][4][5][1]} Marcu and Maneca also compare Italian confidenziale, and Tiktin names New Latin confidentialis beside the French word.^[6][7] Scriban attaches it to confidență after the French model, and Wiktionary notes that it can be analysed in Romanian as that noun with the suffix -ial.^[8][1] The French adjective is formed on confident with the suffix -iel.^[1]

Earliest recorded meaning

The first record is in Negulici's dictionary of neologisms of 1848, in Cyrillic, glossed as something done or said in confidence, in trust.^[9][2][7]

Semantic evolution

The sense has stayed close to the French one: told in secret, not to be passed on; it is also used as an adverb.^[2][8][3] Costinescu in 1870 explained it as the opposite of officialŭ “official”.^[10] The noun confidență it is attached to is older, recorded from 1740.^[2] Romanian formed neconfidențial “not secret” (1931) and ultraconfidențial “strictly secret” (1935), and has confidențialitate from 1931, from the adjective or from French.^[2]

Timeline

• 1740 – confidență “confidence, secret”, the noun it is attached to.^[2]
• 1848 – confidențial in Negulici's dictionary, the first record.^[9][2]
• 1870 – Costinescu sets it against officialŭ.^[10]
• 1931 – neconfidențial in CADE and confidențialitate in Gafencu.^[2]
• 1935 – ultraconfidențial in Titulescu.^[2]

Meanings

Adjective

1. confidential, told in secret; secret.^[3][4][1]

Adverb

1. Confidentially, in confidence: I-a spus confidențial că pleacă.^[2][8]

Word family

• confidențialitate
• ultraconfidențial

Related words

• confidență
• confident

References

1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e f g h i j Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. confident
3. ^ a b c DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 220
4. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 484
5. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. confidențial
6. ^ Marcu, Florin; Maneca, Constant (1986), Dicționar de neologisme, 3rd ed., București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. s.v. confidențial
7. ^ a b Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. confidențiál
8. ^ a b c Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 331
9. ^ a b Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. confidențial
10. ^ a b Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 1, 230