Etymologically

Etymology and origin of the Romanian word barcă

Confidence
Probable
Formation
Borrowing
First attested
1691–1697 Teodor Corbea's dictionary More words from the 17th century
Borrowed from
Italian barca
Ultimate origin
Late Latin barca
Etymology tree
inherited borrowed derived
Ancient Greek βᾶρις (bâris)
Latin bāris
Latin barca
Italian barca
Romanian barcă
Spanish barca
The word's journey
From the same root
Spanish embarcar ← barca

Forms

barcă f (plural bărci)[1] The old plural was barce: Donici's fables have „Barce încărcate” “loaded boats”.[2][3]

Etymology

It is borrowed from Italian barca.[4][5][3][2][6][1] Tiktin allows that it came indirectly, and Ciorănescu thinks it probably came by an eastern route, through the Turkish and Balkan forms of the Italian word.[7][8] DELR adds a possible route through Turkish, and Ursu's view that French barque and German Barke played a part too.[5] The neologism dictionaries give Italian and French, and DEXI Italian, French and German.[9][10] Diez thought it a direct survival of Latin, a view Ciorănescu calls mistaken.[8]

The Italian word continues Late Latin barca, which DELR derives, probably, from Vulgar Latin *bārica, from Ancient Greek βᾶρις (bâris, “Egyptian boat”), a loan from Egyptian br; an Iberian or Celtic origin of the Latin word has also been proposed.[5] The Latin word also gave medieval and modern Modern Greek βάρκα (várka), and the Italian one Turkish barka.[11][12] Ciorănescu also compares Albanian barkë.[8]

Aromanian varcã comes from the Greek word.[13][8] Ciorănescu gives the pair ⟨varcă⟩ and ⟨barcă⟩ in both Aromanian and Megleno-Romanian: Megleno-Romanian varcă, barcă.[8] The Romanian regional varcă of the Danube and the coast is a separate loan from Greek.[14]

Earliest recorded meaning

DELR's first record is Teodor Corbea's dictionary of 1691–1697.[5] Klein's dictionary of 1801 has bárca with Latin lembus and Hungarian csónak.[15]

Semantic evolution

The word has always named a small boat, rowed or sailed and later driven by a motor.[4][3] The Lexicon de la Buda of 1825 already derived it from Italian, and Negulici's dictionary of 1848 explained it with the native luntre.[16][17] In 19th-century literature it is a boat on rivers and lakes, as in Alexandrescu's „Pășește lin o barcă pe unda adormită” “a boat glides gently on the sleeping wave”.[2][18] Masons around Brașov use it for a trough for carrying lime, and in Oltenia it names the wooden vessel into which plum brandy runs from the still.[2][3][19] Barcă de salvare is a lifeboat.[3]

Timeline

  • 1691-1697 – in Teodor Corbea's dictionary, the first record.[5]
  • 1801 – bárca in Klein's dictionary.[15]
  • 1825 – the Lexicon de la Buda derives it from Italian.[16]
  • 1832 – barcarolă “gondoliers' song”, from Italian.[5]
  • 1893 – barcagiu “boatman”.[5]
  • 1911 – the diminutive bărcuță.[5]

Meanings

Noun

  1. A small boat, without a deck, moved by oars, a sail or a motor;[20][1] barcă de salvare “lifeboat”.[4][3][20][1]
  2. (regional) A trough for carrying lime.[2][3]
  3. (regional, Oltenia) A wooden vessel with a lid that catches the plum brandy coming from the still.[19]

Word family

  • ambarcader
  • ambarcațiune
  • barcagiu
  • barcarolă
  • bărcuță
  • debarca
  • debarcader
  • îmbarca

Usage notes

The plural is bărci;[21][1] barce is obsolete.[3][4]

References

  1. ^ a b c d e Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
  2. ^ a b c d e Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. barcă
  3. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 165
  4. ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 89
  5. ^ a b c d e f g h Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. barcă
  6. ^ Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 68
  7. ^ Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. barcă
  8. ^ a b c d e Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. barcă
  9. ^ Marcu, Florin (2000), Marele dicționar de neologisme, București: Saeculum Vizual, p. s.v. barcă
  10. ^ Dima, Eugenia (coord.) (2007), Dicționar explicativ ilustrat al limbii române, Chișinău: Arc / Gunivas, p. s.v. barcă
  11. ^ Babiniotis, Georgios (2010), Ετυμολογικό λεξικό της νέας ελληνικής γλώσσας [Etymological Dictionary of Modern Greek], Athens: Κέντρο Λεξικολογίας
  12. ^ Tietze, Andreas (2002–2018), Tarihi ve Etimolojik Türkiye Türkçesi Lugatı, Istanbul: Simurg; Vienna: Austrian Academy of Sciences
  13. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1100
  14. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 151
  15. ^ a b Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 311
  16. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 47
  17. ^ Negulici, I. D. (1848), Vocabular romînesc de toate vorbele streine întroduse pînă acum în limba romînească și de toate cuvintele ce s-ar mai putea introduce încă, București, p. s.v. barcă
  18. ^ Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. barcă
  19. ^ a b Cazacu, Boris (coord.) et al. (1967), Glosar dialectal. Oltenia, București: Editura Academiei Republicii Socialiste România, p. 5
  20. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. barcă
  21. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. culoare

Related etymologies

  • casă · also from Italian
  • la · also from Italian
  • fugă · also from Italian
  • vioară · also from Italian
  • abate · also from Italian
  • arie · also from Italian
  • cameră · also from Italian
  • special · also from Italian
Cite this entry

“Barcă.” Etymologically, 12 Nov. 2026, etymologically.com/ro/barc%C4%83. Accessed 12 Nov. 2026.

Last edited on . ·