bacșiș

Forms

bacșiș n (plural bacșișuri)^[1]

Etymology

It is borrowed from Ottoman Turkish بخشش (bahşiş, “gift; tip”), a word of the Ottoman period.^{[2][3][4][5][1]} DELR notes older and dialectal Turkish pronunciations with ⟨k⟩, which Scriban and Șăineanu give as the popular form.^[3][6][7] The Turkish word comes from Persian بخشش (baxšeš, “gift, reward”), a derivative of the Persian verb meaning “to give”.^[3][8][1]

The word also lives south of the Danube: Aromanian băhcișe and Megleno-Romanian băcșiș.^{[2][9][10][11]} From the same Turkish source come Modern Greek μπαξίσι (baksísi) and Bulgarian бакшиш (bakšiš), and the word spread to German Bakschisch and French bakchich.^[2][12][13]

Earliest recorded meaning

The first record is in Miron Costin's chronicle of Moldavia: whoever brought the head of a Cossack was to receive fifty gold ducats as bacșiș, „care va aduce cap de cozac să ieie câte 50 galbeni de aur bacșiș”.^[14][15] Tiktin dates the passage 1675, DELR about 1700.^[14][3] In this and other old texts the word means a reward from the Ottoman side, above all for military service.^[15][4]

Semantic evolution

Șăineanu describes the Ottoman custom behind the word: money handed out to the janissaries and spahis when a new sultan came to the throne, and rewards for a feat of arms.^[16] DA notes that the word entered Romanian early and became popular even beyond the Carpathians.^[15] Ion Neculce's chronicle already has bacșișuri for generous gifts of money.^[15]

The sense then narrowed to the small sum given to servants, coachmen, waiters or postmen for a service already paid for, the modern “tip”.^[15][4] Given to officials, a bacșiș is a bribe, close to ciubuc and șpagă.^[4][15] In folk custom it is the gift a bridegroom gives the bride's kin, and in Moldova a wedding present.^[15][17] Recent slang uses it for protection money.^[18]

Romanian derived the verb bacșișui “to tip; to bribe”, recorded from 1888, and the noun bacșișar “a person easily bribed”.^[3][2]

Timeline

• c. 1675 – bacșiș “reward” in Miron Costin's chronicle.^[14][15]
• 18th century – bacșișuri in Ion Neculce's chronicle.^[15]
• 1870 – “a small money reward for a service” in Costinescu.^[19]
• 1888 – bacșișui “to bribe”.^[3]

Meanings

Noun

1. A tip: money given above the price due, for a personal service.^[5][4]
2. Money given to an official for an illegal service; a bribe.^[4][20]
3. (dated) A reward, especially for military service.^[4][15]
4. (regional) A wedding present.^[17]

Word family

• bacșișui
• bacșișar

Related words

• Aromanian băhcișe

Usage notes

The plural is bacșișuri;^[4] MDA2 also records bacșișe.^[4]

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. bacșiș
3. ^ a b c d e f Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. bacșiș
4. ^ a b c d e f g h i Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 155
5. ^ a b DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 85
6. ^ Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 144
7. ^ Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 1, 48
8. ^ Nişanyan, Sevan, Nişanyan Sözlük: Çağdaş Türkçenin Etimolojisi (online edition)
9. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 196
10. ^ Saramandu, Nicolae (coord.) et al. (2010–), Dicționarul dialectului meglenoromân, general și etimologic, fascicles in Fonetică și dialectologie XXIX–, p. 56
11. ^ Capidan, Theodor (1935), Meglenoromânii III: Dicționar meglenoromân, București: Academia Română, p. 31
12. ^ Georgiev, Vladimir I. et al. (eds.) (1971–), Bălgarski etimologičen rečnik, Sofija: Izdatelstvo na Bălgarskata akademija na naukite, p. 1, 28
13. ^ Ινστιτούτο Νεοελληνικών Σπουδών (Ίδρυμα Μανόλη Τριανταφυλλίδη) (1998), Λεξικό της κοινής νεοελληνικής, Thessaloniki: Aristotle University of Thessaloniki
14. ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. bacșiș
15. ^ a b c d e f g h i j Academia Română (1913–1949), Dicționarul limbii române (DA), ed. Sextil Pușcariu, tom I (A–B, C, D–De) and tom II (F–I, J–Lojniță), București: Socec / Universul / Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului; page scans at cflr-scans.solirom.ro, p. s.v. bacșiș
16. ^ Șăineanu, Lazăr (1900), Influența orientală asupra limbei și culturei române, vol. I: Introducerea; vol. II.1: Vorbele populare; vol. II.2: Vorbele istorice, literare, Indice, București: Socec, p. II.1, 33
17. ^ a b Stati, Vasile (2003), Dicționar moldovenesc-românesc, Chișinău
18. ^ Volceanov, George (2007), Dicționar de argou al limbii române, București: Niculescu, p. s.v. bacșiș
19. ^ Costinescu, Ion (1870), Vocabularu romano-francesu, 2 vols., Bucuresci, p. 1, 91
20. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 185