vedere

Forms

vedere f (plural vederi)^[1] Old texts write vedeare: Coresi's Gospel has „Și vedearea lui spuse și cuvântul bucuriei vesti” “and the sight of him told and announced the word of joy”.^[2][3] In some old texts the form is videre or videare: „nici un pământ nu să arăta în videre” “no land showed in sight” (Nachen).^[2]

Etymology

It is the long infinitive of the verb, used as a noun, formed from Romanian vedea (“to see”) + -re.^[3][2][1][4] The verb is from Latin videō (“to see”), and Romance has it in Italian vedere, French voir, Spanish ver and Portuguese ver.^[5] Aromanian has a matching noun, Aromanian videari, which Wiktionary derives from the verb or from the Latin infinitive.^[1] Pontbriant in 1862 gave the Latin infinitive as the source of the noun itself.^[6]

Earliest recorded meaning

MDA2's first record is in the Codicele Voronețean (c. 1563–1583), and Tiktin cites the same text, at Acts 26:19.^[3][7] Coresi's Gospel and Varlaam use it for the act of seeing and for what is seen.^[2]

Semantic evolution

In the 16th and 17th centuries the word covered the act of seeing, the range of sight and what is seen: a manuscript of 1619 has în vederea tuturor “before everyone's eyes”, and the 1688 Bible calls the trees of Eden frumos la vedere “pleasant to the sight”.^[7][2] It also named eyesight itself: in Antim Ivireanul Adam spoils his sight by looking at the tree.^[7]

Later senses follow from these: a view or landscape, then a picture of a town or a building and an illustrated postcard.^[8][9] In the plural it came to mean opinions, ideas or aims: Scriban quotes vederi ambițioase “ambitious aims”.^[10][9] In commerce la vedere means “at sight”, of a bill paid on presentation, and Hasdeu wrote of a doua vedere “second sight”.^[7]

Many fixed phrases are built on it: a avea în vedere “to bear in mind”, a trece cu vederea “to overlook”, a pune în vedere “to notify”, în vederea “with a view to”.^[9][11] In popular speech a vedere was also a meeting arranged between a young man and a girl with a view to marriage.^[9]

Timeline

• c. 1563–1583 – the Codicele Voronețean, the first record.^[3][7]
• 1589 – the plural vederi in the psalter CP2 (1589), Psalm 88:19.^[12]
• 1619 – în vederea tuturor “in everyone's sight” in a manuscript.^[7]
• 1688 – frumos la vedere in the Bucharest Bible.^[7]
• 1825 – the Lexicon de la Buda glosses it Latin visio, visus, conspectus.^[13]
• 1929 – Șăineanu lists a picture of a town or a building and the plural sense “aims”.^[8]

Meanings

Noun

1. The act of seeing; sight, perception with the eyes: la vedere “in public view”, din vedere “by sight only; hastily”.^[9][3][1]
2. The sense of sight, eyesight; the eyes: a avea vederea scurtă “to be short-sighted”.^[9][14]
3. Appearance, look.^[9]
4. A view, landscape; a photograph of a landscape, an illustrated postcard.^[9][1]
5. (mostly in the plural) An opinion, idea or conviction: om cu vederi largi “a broad-minded man”.^[9][15]
6. (popular) A meeting arranged by parents or matchmakers between a young man and a girl, with a view to marriage.^[9]

Related words

• vedea
• văz
• vază
• vedenie
• Aromanian videari
• Latin videō

Usage notes

The regional farewell la bună vedere! means “goodbye”.^[9] A trece cu vederea means to take no notice of something, or to forgive a fault.^[9][10]

References

1. ^ a b c d e f Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b c d e Academia Română (1965–2010), Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, tom I–XIX, București: Editura Academiei Române, p. s.v. vedere
3. ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 2, 1448
4. ^ Wikționar (Romanian Wiktionary), ro.wiktionary.org, p. s.v. vedere
5. ^ Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. vedea
6. ^ Pontbriant, Raoul de (1862), Dictiunaru romano-francesu, Bucuresci: A. Ulrich / Göttingen: Dieterich, p. 772
7. ^ a b c d e f g Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. vedere
8. ^ a b Șăineanu, Lazăr (1929), Dicționar universal al limbei române, 6th ed., Craiova: Scrisul Românesc, p. 691
9. ^ a b c d e f g h i j k l DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 1190
10. ^ a b Scriban, August (1939), Dicționaru limbii românești (etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincializme), Iași: Presa Bună, p. 1397
11. ^ Damé, Frédéric (1893–1895), Nouveau dictionnaire roumain-français, 4 vols., Bucarest: Imprimerie de l'État, p. s.v. vedere
12. ^ Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 88:19
13. ^ Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 747
14. ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. vedere
15. ^ Breban, Vasile (1980), Dicționar al limbii române contemporane de uz curent, București: Editura Științifică și Enciclopedică, p. s.v. vedere