călcătură

Forms

călcătură f (plural călcături)^[1]

Etymology

DEX and MDA2 take it as formed from Romanian călca + -ătură.^[2][3][1] Pușcariu, Candrea and Densusianu, the CADE and DLRM derive it instead straight from Latin calcātūra (“treading”), and DELR gives both views;^[4][5] Ciorănescu calls each possible.^[6][4][5] The Latin noun is formed on calcō (“to tread”) with the suffix -tūra, and Vitruvius used it of the treading of a treadmill.^[7][8] The verb călca is itself inherited from that Latin verb.^[9]

The word survives south of the Danube as Aromanian cãlcãturã “step”, which Papahagi derives from the Latin noun.^[10][11] Candrea and Densusianu compare Italian calcatura and Portuguese calcadura.^[11]

Earliest recorded meaning

The first record is the plural călcăturile “the footsteps” in Coresi's psalter of 1570, at Psalm 16:6, repeated in the Psaltirea Scheiană.^[12][6] Candrea's glossary of the Psaltirea Scheiană gives the sense “footprint, track”.^[13]

Semantic evolution

The concrete sense, a step or the way someone walks, is the one modern Romanian keeps, along with a footprint left on the ground: a folk line says „Îl cunosc pe călcătură / Că nu are firea bună” “I know by his step that he is no good”.^[14][15][16] In the old literary language the word followed the figurative senses of the verb.^[6][3] Ureche wrote of a ruler who „alte călcături de lege multe ca acestea făcea” “committed many other breaches of the law like these”, and Cantemir used it of an inroad or a devastation.^[15] Candrea and Densusianu also note “pain, affliction” in the Palia.^[11]

Folk medicine used the word for an illness, especially epilepsy, which is already in Klein's dictionary of 1801 and in the Lexicon de la Buda.^[3][17][18] In the mountains of Suceava it named a callus on a cow's udder.^[11][15] In Moldova it is also clay trodden with chaff and water for making mud bricks.^[19]

Timeline

• 1570 – călcăturile “the footsteps” in Coresi's psalter (Psalm 16:6), the first record.^[12][6]
• c. 1573–1578 – the same verse in the Psaltirea Scheiană.^[12][13]
• 1577 – first record according to MDA2, in Coresi's psalter of that year.^[3]
• c. 1642–1647 – călcături de lege “breaches of the law” in Ureche's chronicle.^[15]
• 1688 – călcăturile in the Bucharest Bible (Ezekiel 34:19).^[20]
• 1801 – Klein glosses it as epilepsy.^[17]
• 1825 – the Lexicon de la Buda gives “treading” and “epilepsy”.^[18]

Meanings

Noun

1. gait: the way someone walks; a step, mers.^[2][3]
2. A footprint, the place where someone has stepped.^[16][4][1]
3. (dated) oppression; a breach of a law or an oath.^[3][15]
4. (dated) An invasion, an inroad.^[3][15]
5. (popular) An illness, especially epilepsy.^[3][21]
6. (popular, of cattle) A callus on the thigh or the udder.^[3]
7. (botany, regional) Mouse-ear hawkweed (Hieracium pilosella), also called vulturică.^[3]

Related words

• Aromanian cãlcãturã
• Latin calcātūra

References

1. ^ a b c Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
2. ^ a b DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 156
3. ^ a b c d e f g h i j Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 320
4. ^ a b c Candrea, I.-A.; Adamescu, Gh. (1926–1931), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”, București: Cartea Românească, p. s.v. călcătură
5. ^ a b Academia Republicii Populare Romîne (1958), Dicționarul limbii romîne moderne, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 124
6. ^ a b c d Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. călca
7. ^ Glare, P. G. W., ed. (2012), Oxford Latin Dictionary, 2nd ed., Oxford: Oxford University Press
8. ^ Lewis, Charlton T.; Short, Charles (1879), A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
9. ^ Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. călca
10. ^ Papahagi, Tache (1963), Dicționarul dialectului aromân, general și etimologic, București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne
11. ^ a b c d Candrea, I.-A.; Densusianu, Ov. (1907–1914), Dicționarul etimologic al limbii române: elementele latine (A–Putea), București, p. 38
12. ^ a b c Gînsac, Ana-Maria; Ungureanu, Mădălina; Moruz, Alexandru et al., roPsalt: Re-evaluating the Sixteenth Century Romanian Psalters (aligned corpus), Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, https://scriptadacoromanica.ro, p. Ps 16:6
13. ^ a b Candrea, I.-A. (1916), Psaltirea Scheiană comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, vol. II: Glosarele, București: Socec, p. 262
14. ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 359
15. ^ a b c d e f Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. călcătură
16. ^ a b Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. călcătură
17. ^ a b Gáldi, László (ed.) (1944), Samuel Klein: Dictionarium valachico-latinum. Primul dicționar al limbii române, Budapest: Királyi Magyar Pázmány Péter Tudományegyetemi Román Intézet (Klein's dictionary of 1801, with Gáldi's etymological study), p. 323
18. ^ a b Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu quare de mai mulți autori, în cursul a trideci și mai multor ani s-au lucrat (1825), Buda: Typographia Universității (the Lexicon of Buda, ed. Petru Maior et al.), p. 87
19. ^ Stati, Vasile (2003), Dicționar moldovenesc-românesc, Chișinău, p. 50
20. ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. Ezekiel 34:19
21. ^ Densusianu, Ovid (1915), Graiul din Țara Hațegului, București: Socec, p. 310