Etymology and origin of the Romanian word bănuială
- Confidence
- Established
- Formation
- Derivation
- First attested
- 1602 a Wallachian document More words from the 17th century
- Ultimate origin
- Hungarian bán
Pronunciation
- /bə.nuˈja.lə/[1]
Forms
bănuială f (plural bănuieli)[1]
Etymology
It is formed from Romanian bănui + -eală, an abstract noun of the verb.[2][3][1][4] The verb bănui is from Hungarian bán (“to regret, be sorry”), according to DELR, Ciorănescu and MDA2.[2][5][4] Ciorănescu adds that the Hungarian verb also passed into Ukrainian банувати (banuvaty) and the Bulgarian of Transylvania.[5]
Earliest recorded meaning
Tiktin and DELR date the first record to 1602, in a Wallachian document of the 17th-century collection DIR B.[6][2] The old texts use it for “regret” as well as for “suspicion”: the 1700 Floarea darurilor defines it as thinking something bad of another.[7]
Semantic evolution
The word followed its verb, whose old sense was “to be sorry, to regret”.[2] The Transylvanian texts of the 18th century still use bănuială for “regret”: a 1764 text advises spending with mercy, when needed, fără bănuială “without regret”.[7] MDA2 lists “regret”, “repentance”, “grumbling” and “reproach” among its regional or old senses, and envy and jealousy beside them.[4] Tiktin quotes it for “grudge” and “reproach” in 19th-century writers.[6]
The modern senses are “supposition, inkling” and “suspicion”.[3] The phrase nu-ți fie cu bănuială “don't take it amiss” keeps the old sense of offence.[8][9]
Timeline
- 1602 – first record, in a Wallachian document.[2][6]
- 1652 – in the Wallachian law code, the Pravila.[4]
- 1688 – in the Bucharest Bible, at 2 Maccabees 7:24 and 12:4.[10]
- 1691–1697 – bănuitor “suspicious”.[2]
- 1700 – in Floarea darurilor, defined as thinking ill of another.[7]
- 1862 – bănuielnic “suspicious; doubtful” in Pontbriant's dictionary.[2]
Meanings
Noun
- A supposition, an inkling or presentiment.[3]
- suspicion: distrust of someone or something, the thought that someone is guilty or means harm: Bănuiala a căzut asupra vecinului.[3][1]
- (colloquial) A reproach addressed to someone.[11]
- (regional) jealousy.[9]
Related words
- bănat
Usage notes
Set phrases: a avea bănuieli “to suspect”, a intra la bănuială “to begin to suspect”, a scoate pe cineva din bănuieli “to dispel someone's suspicions”.[4] The old plural bănuiele is also recorded.[9]
References
- ^ a b c d Wiktionary, the free dictionary, https://en.wiktionary.org
- ^ a b c d e f g Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2011–), Dicționarul etimologic al limbii române (DELR), vol. I: A–B (2011), vol. II: C (2015–2018), București: Editura Academiei Române; continued online at delr.lingv.ro, p. s.v. bănui
- ^ a b c d DEX (2009), Dicționarul explicativ al limbii române [Explanatory dictionary of the Romanian language], Bucharest: Editura Univers Enciclopedic, p. 95
- ^ a b c d e Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2010), Micul dicționar academic, 2nd ed., 4 vols., București: Univers Enciclopedic Gold, p. 1, 182
- ^ a b Ciorănescu, Alexandru (1958–1966), Diccionario etimológico rumano, La Laguna: Universidad de La Laguna (Romanian ed.: Dicționarul etimologic al limbii române, București: Saeculum, 2001), p. s.v. bănui
- ^ a b c Tiktin, Hariton (2000–2005), Rumänisch-deutsches Wörterbuch, 3rd ed., revised by Paul Miron and Elsa Lüder, 3 vols., Cluj-Napoca: Clusium, p. s.v. bănuială
- ^ a b c Costinescu, Mariana; Georgescu, Magdalena; Zgraon, Florentina (1987), Dicționarul limbii române literare vechi (1640–1780): termeni regionali, București: Editura Științifică și Enciclopedică, p. 1, 67
- ^ Macrea, Dimitrie; Petrovici, Emil (coord.) (1955–1957), Dicționarul limbii romîne literare contemporane, 4 vols., București: Editura Academiei Republicii Populare Romîne, p. 1, 217
- ^ a b c Dima, Eugenia (coord.) (2007), Dicționar explicativ ilustrat al limbii române, Chișinău: Arc / Gunivas
- ^ Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a ceii vechi și a ceii noao leage, București, 1688 (ed. 1988, tricentennial edition), p. 2 Macc 7:24
- ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (2002), Noul dicționar explicativ al limbii române, București: Litera Internațional, p. s.v. bănuială
Related etymologies
Cite this entry
“Bănuială.” Etymologically, 12 Nov. 2026, etymologically.com/ro/b%C4%83nuial%C4%83. Accessed 12 Nov. 2026.
Last edited on . ·